Lectură publică interactivă dedicată poetului național Mihai Eminescu

 

Manifestările dedicate sărbătoririi a 174 de ani de la nașterea marelui nostru poet Mihai Eminescu au debutat cu o interesantă manifestare organizată de Uniunea Aforiștilor din România, Fundația Pelin și Salonul Artelor. La manifestare au fost prezenți elevii claselor VI-VIII de la Școala Gimnazială „Elena Doamna” din Tecuci, director prof. Adriana Lefter și pregătiți la Limba Română de profesoara Nelia Munteanu. 

Activitatea a fost deschisă de profesorul scriitor Vasile Ghica, care a îndeplinit și rolul de moderator. Acesta a început prin a ura un călduros „La mulți ani!” participanților la eveniment după care a mulțumit Fundației Pelin pentru sprijinul acordat în realizarea acestei manifestări. Vorbitorul a continuat cu prezentarea unor date importante din istoria Tecuciului, începând cu faptul că, în urmă cu circa 100 de ani, Tecuciul era județ. Se amintește apoi faptul că la circa 30 de km de Tecuci se află renumită Cetate Dacică Piroboridava, mai exact la NV de localitatea Poiana. Nu trebuie omis nici faptul că Tecuciul este atestat documentar în anul 1435, deci cu 24 de ani înaintea Bucureștiului, iar Ștefan cel Mare a vegheat de pe aceste locuri retragerea turcilor. 

Se vorbește apoi de imensul rol avut la Unire de Cocuța Conachi din Țigăneșți și mai ales de dovada patriotismului său, atunci când la vârsta de 41 de ani, aflată în mare suferință, și-a exprimat dorința de a fi înmormântată în pământ românesc, ea aflându-se acum în cimitirul din Țigănești. Apoi, comandamentul de luptă din Primul Război Mondial, cu frontul de la Mărășești, se afla la Tecuci, în clădirea din Parcul „Al.I. Cuza”, de unde generalul Eremia Grigorescu transmitea ordinele. Aici, la Tecuci, este și Capitală Cercetășiei, în memoria celor 2000 de tineri care au plecat pe front ca voluntari și din care s-au întors doar 47. Tecuciul este și Leagănul Aviației, aici formându-se circa 20.000 de piloți. La ora actuală, în țară se găsesc doar două Muzee ale Aviației, unul la București și altul la Tecuci. Apoi, între anii 1900-1950, Tecuciul era considerat „un oraș mic, dar cu oameni de cultură foarte importanți”. De altfel, atunci când țara era împărțită în 72 de județe, județul Tecuci se putea mândri cu un număr de 17 academicieni. Să nu uităm nici de marii filantropi ai acelor vremuri, unde punem în prim plan Familia Cincu, care ne-a lăsat Spitalul și Muzeul, printre altele. 

Revenind la zilele noastre, profesorul Ghica menționează bogata activitate de la Ateneul Fundației Pelin, Ateneu pe care îl consideră cea mai reușită investiție în cultura locală. Aici se desfășoară Festivalul Internațional al Aforismului și tot aici au loc concerte cu instrumentiști și interpreți de mare valoare națională și chiar internațională, unii din instrumentiști concertând cu viori celebre, cum ar fi chiar și vioara marelui Enescu. Referitor la activitățile de la Ateneu, profesorul Ghica apreciază participarea frecventă a profesorului doctor Cezar Ungan, însoțit de elevi care fac parte și din Cercul Cultului Eroilor, activitate dirijată cu mult profesionalism de profesorul Ungan. Referitor la Festivalul Aforismului, profesorul Ghica menționează activitatea depusă la acest festival de profesoara Nelia Munteanu, prezentă și acum cu elevii la activitatea de față.  

Profesorul Ghica încheie partea introductivă cu frumoasele cuvinte rostite de marele cronicar Miron Costin – „Că nu e în lume nimic mai frumos decât cetitul cărților”, amintind și de rolul pe care l-a avut în educația lui Ion Creangă, bunicul acestuia, David Creangă. 

A urmat activitatea propriu zisă dedicată marelui poet Mihai Eminescu, trecându-se peste datele biografice ale acestuia, binecunoscute de toți cei prezenți. Pentru început, am ascultat, prin proiecție video, nemuritoarea melodie „Eminescu”, pe versurile marelui patriot Grigore Vieru și interpretarea de excepție a soților Doina și Ion Aldea – Teodorovici. 

 Apoi, mai mulți elevi au venit cu aprecieri scrise și concepute de ei despre opera lui Eminescu analizând poezii cum ar fi „La steaua”, „Luceafărul” și altele. Din materialul intitulat „Despre Eminescu ca prozator” am consemnat și reținut frumoasele cuvinte „Noi suntem stăpânii lumii și lumea este stăpână noastră”. Un alt material interesant a fost cel dedicat lui Eminescu și părinților acestuia, Gheorghe și Raluca. Au urmat analizele poeziilor „De ce nu vii”, „Ce te legeni codrule”, „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, „La mijloc de codru des”, „Lacul”, „Pe lângă plopii fără soț”. Apoi, au urcat pe scenă o parte din elevii clasei a VIII-a, care au trebuit să specifice din ce poezii fac parte strofele citite de profesorul Ghica, elevii răspunzând cu precizie la toate întrebările. 

În final, profesorul Ghica a citit elevilor poezia „Doina”, o lucrare care o perioadă de timp a fost interzisă.

Apreciem reușita acestei manifestări cu felicitări organizatorilor, respectiv profesorul Vasile Ghica, profesoara Nelia Munteanu și Ateneului Fundației Pelin, reprezentat de Doru Eugen Pelin. 

 

Iancu Aizic