Casa de Cultură a municipiului Tecuci, a organizat vineri, 14 iunie 2024 – cu o zi înainte de data exactă de comemorare, o acțiune literar-artistică prin care să onoreze cum se cuvine ziua în care mare poet s-a despărțit de această lume, plecând în alta, pe care o consideră a fi mai bună.
Manifestarea a debutat la ora 10, atunci când în Parcul „Al.I. Cuza” din centrul municipiului, la bustul marelui poet, alături de reprezentanți ai Casei de Cultură, s-au aflat colegii de la Biblioteca Municipală, de la Muzeul de Istorie, de la Asociația Pensionarilor, dar și alți iubitori de cultură. Despre importantă evenimentului, a vorbit poetul Dan Vîță, referent al Casei de Cultură și președinte al Cenaclului literar „Calistrat Hogaș”. Apoi, interpreta Antonia Ursu, elevă la clasa de canto de la Casa de cultură, pregătită de profesorul Claudiu Vișan, a prezentat liedul „Sara pe deal” -pe versurile marelui poet. În final, reprezentanții Casei de cultură, au depus o coroana de flori la bustul poetului.
Începând cu ora 17, manifestarea a continuat la Sala Studio a Casei de Cultură, evenimentul fiind deschis tot de poetul Dan Vîță, care începe prin a ne spune că niciodată nu vom putea uita ce a însemnat, înseamnă și va însemna data de 15 iunie, astăzi împlinindu-se 135 de ani de la plecarea dintre noi a marelui poet.
După o scurtă prezentare a vieții și activității poetului, vorbitorul subliniază faptul că „Eminescu avea o voce de aur, ar fi putut deveni un foarte bun interpret, dar a ales, să fie un mare poet”. În continuare, ne spune că avem astăzi bucuria de a fi alături de noi un tecucean de valoare, un adevărat eminescolog, prof. univ. dr. Doru Scărlătescu.
Activitatea a continuat prin invitarea în scenă a apreciatului Grup coral „Ecou de pe Siret”din Movileni, inițiat de părintele Stelian Chirvase, pregătit și îndrumat cu mult profesionalism de prof. Olimpiu Zăgrean. Grupul, format din 13 interprete foarte frumos îmbrăcate în costume populare și cu broboade albe pe cap, a prezentat mai multe piese religioase, dar și melodii pe versurile marelui poet, cum ar fi „Rugăciune”, „Sara pe deal”, „Ce te legeni codrule” și altele. Prof. Zăgrean a încheiat spunând că este năsăudean, dar de peste 50 de ani activează în orașul nostru și a pregătit mulți elevi la Clubul copiilor și elevilor, la pian, dar și multe grupuri corale, obținând cu acestea numeroase premii. De altfel dânsul a scos de sub tipar o carte cu mai multe piese corale.
A revenit la calitatea de moderator poetul Dan Vîță, mulțumind prof. Zăgrean pentru tot ce a făcut pentru tecuceni și pentru acest grup al cărui suflet rămâne părintele Stelian Chirvase.
Invitat să ia cuvântul, prof. univ. dr. Doru Scărlătescu ne vorbește despre activitatea sa ca eminescolog, astăzi prezentând comunicarea intitulată „Pe urmele unei legende – Iubita de la Ipotești”.
Distinsul invitat începe prin a ne spune că Eminescu cunoștea foarte bine mediul religios, lucru despre care amintește și un alt eminescolog, Theodor Codreanu din Huși, exprimat și în lucrarea „Fragmentarium Eminescologic”, dar și în alte poeme cum ar fi „Mortua Est”. Prof. Scărlătescu ne spune că Muza de la Ipotești nici nu a existat, la fel cum spune și Marin Sorescu în poezia „Trebuiau să poarte un nume”. Poate, continuă vorbitorul „Eminescu nu e Eminescu și poate nici nu a existat, există doar proiectul nostru despre Eminescu”. Noi astăzi vorbim de iubitele din poeziile lui care pot fi Elena, Marta, Ileana sau Casandra. Mai amintesc faptul că în 1863, atunci când Eminescu avea doar 13 ani, el nu iubea cu adevărat școala și principiile școlare. Îl găsim pe Eminescu atașat în poezie de teme mortuare și vorbim aici de prima lui poezie dedicată lui Aron Pumnul, dascălul lui preferat, poezie cu titlu „La mormântul lui Aron Pumnul”, scrisă în anul 1866. Apoi poezia „La mormântul poetului Știrbei”, sau poemul „Mortua Est”. Aceste poezii au fost scrise în perioada când Eminescu era „în floarea vârstei”. Prof. Scărlătescu amintește ce a spus despre Eminescu prof. I.D. Marin, în anul 1864, dar și Valeriu Coșereanu. „Teme folclorice au mai fost folosite și de Vasile Alecsandri sau Dimitrie Bolintineanu, în lucrări cum ar fi „O fată tânără pe patul morții” sau renumita poezie „Steluța” autor Vasile Alecsandri, poezie dedicată Elenii Negri”. Prof. Scărlătescu Doru vorbește despre idila Casandra-Eminescu, Casandra având vârsta de 19 ani, iar Eminescu doar 13 ani și posibila pomenire a acesteia în poezia „Sara pe deal”.
Prof. Scărlătescu încheie spunând „geniul nu cunoaște moartea, dar nici noroc nu are”. Ne vorbește apoi de ultimul volum al său intitulat „Cercul și sfera”, o lucrare de 600 pagini.
Poetul Dan Vîță intervine cu presupunerea că „Casandra poate fi ideea care l-a condus pe Eminescu la realizarea poeziei Luceafărul, amintind și de Cleopatra Leca Poenaru, nepoata lui Ion Luca Caragiale”.
În încheiere au intervenit în discuție prof. Radu Vladimir, poetul Tănase Dănăilă, iar cercetătorul în istoria locală Daniel Bradea a vorbit despre perioada anilor 1972-1974, când prof. Doru Scărlătescu era secretar al Cenaclului literar „Calistrat Hogaș” din Tecuci”.
Activitatea despre care am vorbit în acest material vine să confirme încă odată geniul lui Eminescu și eternitatea lui.
Iancu Aizic