Ziua Mondială a Teatrului este o sărbătoare internațională care a început să fie omagiată și în România începând cu anul 1961. De fapt, istoria teatrului în țară noastră, începe în anul 1798, odată cu înființarea primei trupe de teatru autorizate iar primul teatru public bucureștean a fost „Teatrul de la Cișmeaua Roșie”, înființat în anul 1816, unde s-au făcut o serie de reprezentații până la incendiul din anul 1825, atunci când clădirea a fost mistuită de flăcări.
Teatrul s-a redeschis în anul 1852 purtând numele de „Teatrul Mare de la București”, condus fiind de celebrul Costache Caragiale. Aici, printre altele, s-a prezentat și piesa de succes „Zoe sau un amor românesc”. Apoi, teatrul a devenit o instituție publică culturală în anul 1864.
Așa cum am arătat mai sus, Ziua Mondială a Teatrului a fost instituită, cu unanimitate de voturi, în anul 1961, de către Institutul Internațional de teatru, în cadrul celei de a IX-a ediție a Congresului Mondial, desfășurat la Viena. Data de 27 martie a fost aleasă special pentru că ea reprezintă momentul deschiderii Stagiunii Teatrului Națiunilor de la Paris și de atunci este sărbătorită fără întrerupere. În această zi, se difuzează și Mesajul Zilei Mondiale a Teatrului, prin care o persoană importantă din lumea teatrului aduce un călduros omagiu teatrului și oamenilor care îl slujesc.
Primul mesaj de acest fel a fost citit de Jean Cocteau – poet, scriitor, dramaturg și regizor, în anul 1962. Acesta a trăit între anii 1889-1963 și printre operele realizate de el se numără și comedia „Mașina de scris” tradusă și în Limba română de Manase Radnev și Victoria Gheorghiu. Din citatele celebre ale marelui Cocteau remarcăm „Poetul este un mincinos care spune mereu adevărul”. Mai menționăm faptul că Jean Cocteau a lucrat și colaborat cu celebrul actor Jean Marais.
Joi, 27 martie 2025, Casa de Cultură, cu sprijinul Primăriei Tecuci, a organizat în Sala Studio o manifestare prin care să aducă un omagiu Zilei Mondiale a Teatrului. Deschizând evenimentul, poetul Dan Vîță ne vorbește despre începuturile teatrului, subliniind faptul că printre personalitățile ce au transmis mesajul acestei sărbători s-a numărat și celebrul dramaturg român Eugen Ionescu. Continuă prin a ne prezența Mesajul acestui an, transmis de Theodoros Terzopoulos, actor, dramaturg și regizor. Moderatorul ne face cunoscut și faptul că termenul „theatre” se traduce prin „a privi”.
Și pentru că se vorbește de Teatru și de legătura acestuia cu muzica, am fost invitați să ascultăm piesa „Un actor grăbit”, compozitor Bogdan Cristinoiu pe versurile Andreei Andrei, interpretată acum de solista Diana Crăciun, elevă la clasa de canto a profesorului Claudiu Vișan. Piesa, face parte din repertoriul Laurei Stoica, care ne-a părăsit la data de 7 martie 2006, la doar 39 de ani.
În continuare, pentru a ne vorbi despre teatru și istoria acestuia, a fost invitat poetul și jurnalistul gălățean Gelu Ciorici – Șipote, membru al UZPR. Acesta începe prin a ne aminti despre apariția în anul 1848 a teatrului în limba română, vorbind și despre anul 1856, când încă nu aveam scriitori români care să scrie piese în limba română, respectiv lucrări care să fie transpuse pe scenă.
Ne vorbește apoi de contribuția la teatru românesc adusă de actrița Fani Tardini (1823-1908), apreciată interpreta de opera dar și renumită actrița. În anul 1972, ea se stabilește la Galați și își formează o trupa de teatru, de care poetul și dramaturgul Vasile Alecsandri devine foarte încântat. Continuă prin a ne vorbi despre marea diferența dintre a fi pe scenă – în direct cu publicul și a filma, acolo unde se mai pot relua fazele filmate. Nu trebuie uitat nici faptul că în spatele actorului stă o întragă echipă – scenarist, regizor, croitor și alții.
În finalul intervenției sale, invitatul special Gelu Ciorici – Șipote mulțumește poetului Dan Vîță și Casei de Cultură Tecuci pentru invitația primită spunând că se consideră și el tecucean, fiind din Țepu și că va reveni oricând cu mare plăcere, aici, când va fi solicitat.
Revenit la calitatea de moderator, poetul Dan Vîță ne amintește de primul teatru din Tecuci, teatrul comunal, acolo unde apoi a fost Cinematograful Eminescu apoi Arta și unde au jucat mari actori, printre care și Constantin Tănase, sau au susținut conferințe oameni importanți cum ar fi istoricul Nicolae Iorga. Teatrul a funcționat aici începând cu anul 1894, până în anul 1929 când a ars în totalitate, fiind apoi cu greu refăcut.
A urcat apoi pe scenă coregrafa Mariana Enache, fostă directoare a Casei de Cultură mai mulți ani și una dintre cele mai vechi membre a Cenaclului literar Calistrat Hogaș. Aceasta vorbește despre bogată activitate culturală din trecut de la Casa de Cultură, unde, printre altele, exista și o trupă de actori amatori care a luat numeroase premii naționale, printre care Premiul I pe țară pentru piesa „Împărătiță lui Machedon”, aceasta în competiție cu mari orașe din țară. Atunci, printre actorii amatori se numărau Gh. Voicovici, N. Calu, C. Brumă, I. Coșeru, V. Bastonescu, Liberis Hristudor, apărând apoi alți actori cum ar fi Paul Buță, Viorel Burlacu, Radu Iliescu, Mihail Căcescu, Mihai Enache și fiul acestuia Gabriel Enache, azi apreciat profesor universitar la clasa actorie de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galați și care scoate, pe bandă, tineri actori.
A fost apoi rândul invitatei speciale a evenimentului – actrița Cristina Uja Neagu de la Teatrul „Fani Tardini”, absolventă a Facultății de Teatru la clasa prof. Stelian Stancu, fiind pe scena gălățeană de peste 20 de ani. Aceasta a prezentat câteva momente foarte apreciate, pe textele unor autori bine cunoscuți precum Marin Sorescu, Grigore Vieru, Virgil Tănase, dar și scene din piesele marelui Caragiale, terminând cu o frumoasă recitare a poeziei „Pe lângă plopii fără soț” a marelui poet Eminescu. În final, actrița s-a întreținut cu publicul tecucean, făcând poze cu toți doritorii, în special cu grupul de pensionari de la Asociația de Pensionari din Tecuci, condus de președinta Nuța Donici, prezentă cu ai lor membrii și la acest eveniment.
Mulțumiri invitaților și organizatorilor acestui reușit eveniment!
Iancu Aizic
