Ziua de duminică, 6 aprilie 2025, a emisiunii „Cu… minte de weekend” a fost deschisă de realizatoarea emisiunii Andreea Ionescu printr-o discuție cu profesorul doctor Daniel Mazilu despre apreciatul Festival internațional al aforismului de la Tecuci, ajuns acum la cea de a VIII-a ediție, care a avut loc aici între 11 – 13 octombrie 2024. Festivalul a fost inițiat de profesorul Vasile Ghica și de-a lungul edițiilor președinți de onoare au fost mari personalități cum ar fi academician Naji Namann, acad. C. Frosin, acad. N. Dabija. prof. univ. Ștefan Cazimir, diplomat P. Dimitriu și alții.  

La ultima ediție, cea de a VIII-a, președinte a fost cercetătorul științific al Academiei Române, Emil Dinga, de loc din părțile Tecuciului. Președintele festivalului a fost prof. dr. Daniel Mazilu, iar invitat special prof, univ. Andrew Hui- Yale Nus Colle din Singapore. Acum, prof. Mazilu a vorbit despre istoria și importanța acestui festival.  

În continuare, s-a vorbit despre o renumită actriță având legături cu Tecuciul – Tamara Buciuceanu-Botez, interpretă a numeroase roluri în teatru, printre care și renumita Coana Chiriță. Acum, am ascultat-o interpretând o secvență radiofonică, motiv pentru recunoașterea ascultătorilor, care au fost apoi premiați cu anumite cărți oferite cu multă generozitate de prof. Ghica. 

Profesorul Vasile Ghica vorbește în continuare de istoria Cercetășiei, apărută în România în anul 1912 pentru că în anul 1915, să apară Legea Cercetășiei care avea să-i învețe pe tinerii cercetași să își iubească țara, părinții, natura și, mai ales, să petreacă în natură cât mai mult timp liber. Aflăm apoi amănunte din viață cercetașilor la nivel național, acei tineri care s-au oferit să lupte și pe front și unde, din cei 2.000 cercetași plecați, s-au întors doar 47. Aici, la Tecuci, este și prima statuie a cercetașilor, realizată în anul 1924, distrusă și apoi refăcută de regretatul sculptor tecucean Dan Mateescu. 

Profesorul Ghica ne vorbește apoi despre parașutista tecuceană Smaranda Brăescu, cea care a doborât recordul mondial la saltul cu parașuta de la peste 7000 de m, în data de 19 mai 1932. Se continuă cu o altă eroina a aviației și parașutismului, tot din zona Tecuci, Elena Caragiani, aceasta obținând o diplomă în aviație la Paris.  

Mai multe amănunte despre istoria aviației aveam să aflăm de la comandorul în retragere Gheorghe Dorel Chiș, care ne spune că aviația tecuceana își are anul înființării 1916. Aici, avem și un Muzeu Aeronautic al Moldovei și, până acum, la Tecuci s-au organizat manifestații aeriene la care au participat peste 15.000 de iubitori ai aviației.  

 De la microfonul emisiunii, prof. Ghica amintește de eroina tecuceană Cocuța Conachi, pe care marele istoric Nicolae Iorga o caracteriza spunând „Este una dintre cele mai frumoase icoane de vrednică româncă pe care a avut-o istoria țării”. Continuă prin a ne vorbi de Conacul de la Țigănești, a cărui construcție a început în anul 1838 și s-a finalizat în anul 1846, fiind ctitorit de către N. Vogoride. Era o clădire cu un etaj, cu 30 de camere și două mari saloane de primire a oaspeților. Clădirea a fost apoi vândută pe linia Tache Anastasiu – familia Cincu. 

Distinsa bibliotecară și poetă din Ghidigeni, Mihaela Gudană, ne prezintă, radiofonic, Palatul Chrissoveloni din Ghidigeni, construit de Jean Chrissoveloni în anul 1879 și unde venea frecvent și Regina Maria, cu familia regală. Aici, în timpul primului război mondial, a fost amenajat un spital de campanie de care se ocupă chiar Regina Maria. Tot aici, a fost construit primul teren de tenis acoperit din Europa. Să nu uităm că familia Chrissoveloni a fondat o mare Banca la București, punând bazele Băncii Naționale a României. 

 Revenit la microfon, gazda – Eugen Doru Pelin ne vorbește despre gările din Tecuci, începând cu cea de pe Bulevardul Victoria – construită în anul 1887 de către Tache Anastasiu. Ni se amintește evenimentul incendierii garniturii de tren cu muniție pentru front, din gara Tecuci, salvat parțial de luptătorii ceferiști tecuceni, unde 44 dintre ceferiști au pierit. În amintirea lor, în fața gării de sud se află Monumentul Ceferiștilor. 

Aflăm în continuare faptul că Tecuciul este considerat „Un oraș verde”, aici existând mai multe parcuri începând cu cel din centru – „Al.I. Cuza”, apoi parcul de pe bulevard – „Regina Elisabeta”, parcul din zona CNAE – Insula cercetașilor, parcul de la „Ocaua lui Cuza” cu data de naștere anul 1917 și parcul „Liliacului”, de la Gara de Nord. 

Profesorul Ghica ne poartă apoi la Buciumeni, o localitate atestată la 18 martie 1602, renumită mai ales prin destinul celor trei poeți – Natalia Negru – de loc din Buciumeni, având legături apoi cu poeții Ștefan O. Iosif și Dimitrie Anghel, poveste terminată foarte trist. Aici, la Buciumeni, găsim busturile Nataliei Negru și Smarandei Brăescu. Există aici și un ateneu, o bibliotecă și un interesant colț muzeistic.  

Ajungem apoi la comuna Costache Negri, acoperită de multă istorie și apoi la Ivești, unde facem cunoștință cu celebra Casă a personalităților iveștene amintind aici de Hortansa Papadat Bengescu, Ștefan Petică, I. Valerian, Dănăilă Negoiță și alții.  

 Nu putea lipsi din traseu renumita Fabrică de muștar, a cărei istorie o aflăm de la familia Gâciu, acum prin Iuliana Bara Gâciu. Aflăm că fabrica a fost construită la Ghidigeni în anul 1953 de către industriașul Petrescu, la solicitarea familiei Chrissoveloni, care mai avea la Ghidigeni și o renumită fabrică de spirt. A fost apoi mutată la Tecuci, fabrica și conserve, și a ajuns printre cele mai renumite fabrici de conserve din țară și chiar din Europa. Tot aici, se realizau și ambalaje metalice pentru conserve, de aici înființându-se apoi celebra Fabrică de ambalaje metalice Tecuci. Acum, așa cum spune Iuliana Bâra Gaciu, se fabrică circa 12 feluri de muștar.  

În final, a fost invitat să vorbească ascultătorilor primarul municipiului, Lucian Costin, mulțumind echipei Radio pentru vizita făcută în orașul nostru. Mulți din ascultători s-au arătat încântați de cele transmise de la Tecuci, lucru de care ne bucurăm.  

Iar noi mulțumim echipei Radio România Cultural pentru vizita făcută și îi mai așteptăm oricând cu mare drag! 

Iancu Aizic