Criminalitatea informatică reprezintă un domeniu aflat într-o permanentă diversificare și dezvoltare, pe fondul creșterii exponențiale a tehnologiei, a numărului și rolul lui dispozitivelor de accesare a internetului, implicit a numărului de utilizatori și funcționalităților pe care le oferă digitalizarea în viața de zi cu zi.

Proporțional cu această dezvoltare şi diversificare, s-au deschis noi orizonturi pentru infractorii cibernetici care au o capacitate mare de adaptare, dezvoltându-și constant metodele de manipulare și înșelăciuni, identificând noi ținte /victime, transmite Poliția Română.

Fenomenele care au luat amploare în ultima perioadă:

*Spoofing-ul telefonic* este una dintre cele mai utilizate tehnici în atacurile de tip inginerie socială și constă în falsificarea numărului de telefon afișat destinatarului pentru a imita numere legitime, precum cele ale instituțiilor financiare, organizaților guvernamentale ori chiar ale unor persoane de încredere. Acest fenomen a devenit tot mai sofisticat, fiind adesea utilizat împreună cu alte tehnici de atac, precum vishing (informații sensibile oferite prin telefon) sau mesaje persuasive generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale, fiind înregistrate prejudicii materiale semnificative.

*Smishing-ul (phishing prin sms)* a rămas o provocare majoră, fiind o tehnică des utilizată în atacurile de tip inginerie socială și constă in transmiterea de mesaje text frauduloase, care par a fi trimise de către instituții legitime şi nu numai, precum unități bancare, companii de telecomunicații, furnizori de servicii sau organizații guvernamentale, cu scopul final de a determina victimele să divulge informați confidențiale sau să acceseze link-uri malițioase de unde pot descărca programe malware.

A luat amploare și *folosirea codurilor QR* – metodă rapidă și comodă de acces la informații, meniuri, plăți sau bilete digitale. Totuși, tocmai simplitatea lor le face vulnerabile. Atacatorii pot înlocui codurile legitime cu unele rău intenționate, amplasate strategic în spații publice, pe afișe sau chiar trimise prin e-mail și mesaje. În spatele unui cod aparent inofensiv se poate ascunde un link către un site de phishing, o pagină falsă care vă cere date personale sau bancare sau chiar o comandă automată care descarcă fișiere dăunătoare pe dispozitivul dumneavoastră.

Un alt tip de fraudă cibernetică întâlnită frecvent este *cea care vizează utilizatorii WhatsApp*. Atacatori folosesc linkuri scurte, de tip wa.me sau bit.ly, care redirecționează automat către o conversație pe WhatsApp. De cele mai multe ori, atacatorul pretinde că este o rudă/prieten care are un număr de telefon și se află într-o situație de urgență financiară. Sub pretextul unei crize, vă convinge să accesați un link sau să trimiteți bani rapid.

Să nu uităm nici de campaniile înșelătoare care promovează *o presupusă platformă de investiții de stat*. Textul în cauză, care circulă pe rețelele sociale și în reclame sponsorizate, face referire la lansarea unei platforme guvernamentale care oferă „rentabilități ridicate între 75% și 150% pentru cetățeni”, fiind promovată ca alternativă la depozitele bancare. Obiectivul real al acestor campanii este de a redirecționa utilizatorii către site-uri frauduloase, unde li se solicită date personale, date bancare sau autentificări în conturi și aplicații de plată.

*Vishing* este o metodă de atac cibernetic prin care atacatorii folosesc apeluri telefonice pentru a obține informații sensibile, pretinzând că sunt reprezentanți ai unor organizații/instituții de încredere (poliție, bancă etc.).

Scopul este de a convinge victima să ofere date personale sau financiare, sub pretextul unei situații urgente („Contul dumneavoastră a fost compromis”, „Ați fost victima unei fraude”).

Astfel, profitând de starea de agitație a interlocutorului, infractorii cibernetici obțin de la acesta informații confidențiale precum coduri PIN, parole sau îl conving sa instaleze pe dispozitivul mobil aplicații de control la distanta.

De regulă, tonul apelantului este unul precipitat, intimidant, folosește termeni tehnici și informații de specialitate, inclusiv numele și funcțiile unor persoane oficiale.

Pentru reducerea riscului de victimizare, polițiști vă recomandă:

– fiți sceptici, verificați sursa, nu divulgați date personale, coduri de verificare sau informații bancare;

– actualizați regulat software-ul (menținerea software-ului actualizat reduce vulnerabilitățile de securitate și îmbunătățește protecția împotriva amenințărilor cibernetice) și aplicațiile de securitate;

– verificați mereu adresa expeditorului, nu doar numele afișat;

– înainte de a trimite bani verificați întotdeauna informațiile direct cu persoana în cauză, printr-un alt canal de comunicare;

– nu deschideți linkuri sau atașamente din surse suspecte, chiar dacă mesajul pare personal (verificați înainte sursa mesajului);

– raportați orice mesaj suspect și nu răspundeți în grabă;

– activați autentificarea în doi pasi;

– verificați sursa codului QR – evitați scanarea celor amplasate în locuri publice fară context clar;

– nu introduceți date personale imediat după scanare, fără a verifica siguranța site-ului;

– dacă primiți un cod QR într-un mesaj nesolicitat, evitați să-l accesezi fără validare din altă sursă;

– informați-vă constant despre noile metode de fraudă online;

– folosiți un manager de parole pentru conturi sigure și unice;

– verificați întotdeauna informațiile legate de investiții financiare direct pe site-urile oficiale ale instituțiilor statului;

– nu accesați link-uri din reclame sau mesaje nesolicitate care promit câștiguri rapide sau garanții financiare neobișnuit de mari;

– acordați o atenție sporită mesajelor care conțin promisiuni nerealiste de câștig, formulări cu impact emoțional și referințe abuzive la autorități sau persoane publice, utilizate pentru a crea un fals sentiment de legitimitate;

– nu instalați pe dispozitivele dumneavoastră mobile aplicații de control la distanță (ex: Anydesk, Teamviewer etc.);

– nu transmiteți unor persoane necunoscut fotografii ale documentelor dumneavoastră de identitate, ale facturilor de utilități sau selfie-uri cu documentul de identitate poziţionat în dreptul feței;

– în cazul în care vedeți pe Facebook, Instagram, TikTok sau Youtube o astfel de reclamă, raportați-o în aplicație ca fraudă, ajutând astfel alți utilizatori să nu mai pice în plasa răufăcătorilor.