Sărbătorirea scriitorului Ionel Necula printr-o nouă lansare de carte a autorului la Ateneu – FOTO

 

Fundația Pelin a organizat sâmbătă, 16 mai 2026, în Sala Ateneu, o manifestare prin care să cinstească ziua de naștere a scriitorului Ionel Necula, care a fost pe data de 12 mai, printr-o nouă lansare de carte a autorului, un volum cu adevărat de excepție dedicat spiritului critic și rafinamentului intelectual, respectiv volumul „Emil Cioran de veghe la devălmășiile lumii”.

Este un volum apărut recent, în anul 2026, la Editura Junimea din Iași, în format 16 x 23 cm, cu coperți cartonate, lucioase, cu litere aurii, având 500 de pagini, structurat în două părți, prefața aparținând scriitorului Theodor Codreanu, precuvântarea autorului și aproape 500 de comunicări, legate de viața și activitatea marelui Emil Cioran.

 Manifestarea a fost deschisă de gazda Ateneului – Doru Eugen Pelin care, după ce face o succintă prezentare a evenimentului, a oferit microfonul sărbătoritului Ionel Necula. Acesta începe prin a mulțumi publicului pentru prezența la eveniment, subliniind prezența în sală, ca invitați speciali, a pictorului Valentin Costin, scriitorul Gh. Dorel Vidrașcu, fostul senator Manole Odisei, fostul ministru prof. univ. Emil Dinga, istoricul gălățean Dumitru Stamate, familia Baciu respectiv procuror Dumitru și scriitoarea Mioara Baciu, membră a UZPR, dar și a tuturor tecucenilor din sală.

A predat apoi microfonul moderatorului, îndrăgitul scriitor Gh. Dorel Vidrașcu, membru marcant al UZPR, care începe cu frumoasele cuvinte „Ce bine că sunt, ce bine că sunteți”, continuând prin a spune cu mare sinceritate „Îmi era dor de voi, dragii mei tecuceni !”. Vorbind despre scriitorul Necula, începe prin a-l caracteriza ca pe o ființă care are darul de a fi mereu aproape de oameni.

Noi, ne-am cunoscut chiar în anul 2000, la un eveniment la Casa de Cultură din Mărășești, pare-se la un cenaclu literar și de atunci ne leagă o sinceră prietenie. Acest om, Ionel Necula, continuă vorbitorul, a fost născut pentru a fi un „cioroian”. El și-a dedicat întreaga viață scrisului, pomenind prin scris nu numai despre personalitățile tecucene ci și a celor din împrejurimi. M-am bucurat enorm atunci când am văzut în librăriile din București cărți ale scriitorului Necula. La o librărie chiar mi s-a spus că era ultima lucrare, restul fiind vândute. La fel ca și Cioran, acest om nu are somn și noaptea nu doarme, la fel cum se spune de Cioran că noaptea era văzut la plimbări prin Paris. Așa ne spune scriitorul Matei Vișniec.

 Moderatorul remarcă în sală și prezența scriitorului Firiță Carp, jurnalist, romancier, fiind în conducerea UZPR, care activează și la Editura Litera dar conduce și „Editura Detectiv”, dar și publicațiile „Securitatea privată”, „Detectiv magazin” și „Lumea detectivilor”, colaborând și la revista „Elita română” – care apare în Anglia. Continuă prin a ne spune că și de această dată ne-a adus și câteva exemplare din revista „Certitudinea” – publicație de cultură, identitate și atitudine, având director general pe senatorul de Iași, Miron Manega. Se trece apoi la analiza cărții de față pe care moderatorul o consideră a fi „Botezul cărții – la fel cum există un botez la fiecare nou născut”.

În continuare este invitat să ia cuvântul scriitorul Lică Sălișteanu, considerat a fi un intelectual de mare clasă. Acesta începe prin a aprecia întreaga activitate a scriitorului Necula, pe care îl consideră „un fenomen neepuizant”. Este sigur de faptul că oriunde în România ar fi trăit acesta, ar fi fost, așa cum e la Tecuci, Cetățean de Onoare. Se aduce în continuare, în prim plan, figura marelui poet scriitor Emilian Marcu, cel care ar fi trebuit să fie acum aici, dar se află în calitate de președinte în juriul unui festival de aforisme de la Roman.

Este în continuare invitată la microfon profesoara universitară Servila Oancea, tecuceancă, care începe prin a-și amintide perioada din tinerețe, când a scris un volum prefațat de scriitorul Ionel Necula. Ne spune că a avut ocazia să îl cunoască la Iași pe poetul Mihai Ursache, rămas în istoria noastră prin celebrele cuvinte „Un om din Tecuci a avut un motor și n-a făcut nimic cu el”, dar, iată, Tecuciul a dat și dă oameni de valoare în multe domenii alături de cei 17-18 academicieni.

 Revenit la calitatea de moderator, scriitoru Vidrașcu apreciază încă odată activitatea Ateneului tecucean și tot ce se realizează aici. Oferă microfonul uneia dintre cele mai vechi membre ale Cenaclului literar „Calistrat Hogaș” din Tecuci, îndrăgita coregrafă Mariana Enache, care începe prin a ne spune că îl cunoaște pe profesorul Necula din anii 1974-1975, când lucra la Casa de Cultură, alături de acesta. În timp, atât eu cât și dânsul am avut onoarea de a conduce această unitate de cultură tecuceană. Îmi amintesc și de fetița acestuia pe atunci, Claudia, azi un apreciat medic în Iași. Continuă prin a ne spune să nu uităm că profesorul Necula a fost unul din inițiatorii Festivalului internațional de poezie „Costache Conachi” care a dat țării mulți poeți, primul premiant fiind Gheorghe Tei, decedat anul trecut, și care spunea mereu, cu mândrie, că „Tecuciul l-a lansat cu adevărat prin acest festival”.

A urmat la cuvânt Camelia Ciobotaru din Focșani, cea care este considerată că fiind „fiica de suflet a profesorului Necula” – poetă și pictor, aceasta venind cu elemente interesante din viața și activitatea scriitorului Necula.

 Microfonul a fost apoi acordat scriitorului Ioan Filipciuc, care menționează că pentru el este un adevărat privilegiu participarea la acest eveniment, apreciind tot ce a scris autorul despre Noica și afirmând că, în opera lui Necula, Noica este peste tot și îi propune scriitorului Necula un volum cu titlul „Noica despre Cioran” sau „Cioran despre Noica”.

În continuare, a luat cuvântul prof univ Emil Dinga, fost ministru, care începe prin a analiza atent titlul afișului, respectiv al cărții de față. Acesta vine apoi și cu propunerea ca scriitorul Ionel Necula să fie numit Cetățean de Onoare al Țării Cioraniene!

Revenit la calitatea de moderator, scriitorul Vidrascu se întreabă „Oare ce și despre ce va mai scrie în continuare scrriitorul Necula?”.

 Următorul vorbitor a fost cercetătorul în istoria tecuceană Daniel Bradea, care precizează că a fost un fidel colaborator al scriitorului Necula și personal îl consideră „Tatăl meu spiritual”. Daniel Bradea ne spune că a scos de sub tipar 20 de cărți despre istoria locală și nu uită că cel care l-a încurajat și sprijinit a fost profesorul Necula. Ne vorbește în continuare de limbajul specific al acestuia. Despe cartea de față ne spune cu mândrie că a citit-o primul, încă de când era în manuscris. De fapt, continuă vorbitorul, l-am ajutat pe autor la circa 80 de lucrări din cele aproape 120 câte a realizat. Îi urez mult succes în continuare!

Scriitorul Vidrașcu continuă prin a ne vorbi de un alt colaborator, care lipsește de la acest eveniment, George Corbu, președinte al Uniunii Epigramistilor din România, dar și un binecunoscut bibliofil, cu adevărat de excepție, care l-a sprijinit și pe profesorul Necula.

În continuare a luat cuvântul prof. Gheorghe Felea din Galați, care începe a vorbi de cele 20 de lucrări ale prof. Necula despre Cioran și nu 17-18 cum a spus autorul din modestie. Cele 20 de volume însumează 5700 de pagini, la care vom adăuga și cele 500 de pagini de azi. Personal îl consider pe scriitorul Necula, bolnav de „cioronită’.

„Prin tot ce ați scris, ați făcut bine nu numai Tecuciului, Moldovei ci și întregii Românii.”

 A fost invitat apoi la cuvânt prof. ing. Alexandru Dimitrescu, vorbind în termini laudativi despre întreaga opera a acestuia. Continuă, spunând că în prezent lucrează la volumul intitulat „De vorbă cu Noica”. Ne vorbește în continuare despre activitatea literară a lui de la Buciumeni și se mândrește cu faptul că în zona Buciumenilor există șapte monumente, șase din acestea având legătură cu familia lui, una singură fiind aparte, respectiv Smaranda Brăiescu.

A urmat la cuvânt istoricul Dumitru Stamate, matematician la origini, apoi lucrând în transporturi, acum fiind membru într-un comitet internațional de transport. Dumitru Stamate este un apreciat istoric al Galațului, având scoase până acum 10 volume despre istoria Galațului.

 La microfon a urmat prof. Ghica Vasile, care a vorbit de cele 120 de cărți ale autorului, apreciind la acesta seriozitatea documentară și continuând prin a regreta criza în care se află lectura de astăzi. Amintește de Festivalul Internațional al Aforismului, unde a reușit să transforme pe elevi în actori, îndemnându-i la lectură.

A fost apoi rîndul jurnalistului Pompiliu Comșa, prof. univ., director al ziarului „Realitatea” din Galați. Distinsul jurnalist începe prin a ne spune că se consideră iubitor de cultură, participând la toate evenimentele la care este invitat, dovadă și prezența sa la acest eveniment. Ca noutate ne spune că prof. Ionel Necula a fost numit vicepreședinte al Asociațieii „Fiii Galațiului de pe alte meridiane”, Asociație condusă de Pompiliu Comșa și care are în present 8500 de membri. Apreciază faptul că scriitorul Necula are lucrări și despre zonele apropiate, Brăila, Focșani, nășind pe mai mulți scriitori vrânceni. Pompiliu Comșa încheie spunând „La mulți ani, tânărului scriitor Ionel Necula, cu plecăciune!”.

Cuvinte de apreciere au venit și de la scriitorul Firiță Carp, membru al UZPR București.

Doru Eugen Pelin, a ținut să ne spună cum i-a apărut ideia realizării acestui Ateneu, pornind de la faptul că în Tecuci cultura era în mare suferință. A realizat acest Ateneu în urmă cu 12 ani și aici au concertat numeroși interpreți din țară și de peste hotare. Acesta oferă o Diplomă de Excelență din partea Ateneului pentru întreaga activitate a scriitorului Ionel Necula.

 A fost apoi rândul lui Mircea Partenie, președinte al comisiei sociale din partea Asociației pensionarilor Tecuci, care ne spune că deși nu este absolvent al unor școli speciale, în urmă cu 30 de ani a primit o carte de la Ionel Necula și de atunci citește toate lucrările lui, după care le recomandă pensionarilor.

Subsemnatul am intervenit menționând că Ziarul Tecucean a fost și este mereu alături de toate evenimentele social-culturale, mai ales la zilele de naștere ale omenilor de cultură.

Ultimul vorbitor a fost autorul care a mulțumit celor prezenți pentru participare, iar noi apreciem reușita acestei activități.

 

Iancu Aizic