– Ce o mai fi însemnând filantrop?

– Este vorba despre acei oameni care fac importante acte de binefacere semenilor, colectivităților din care fac parte.

– Să ne oprim la câțiva dintre ei.

– Cu plăcere. Familia Cincu. Tudoran a înzestrat orașul cu celebra biserică Sf. Ioan. A mai făcut și o bolniță, un fel de spital primitiv.

– Dar fiii lui?

– Anton a sistematizat orașul și a lăsat un sac de bani pentru un spital uriaș, pentru vremurile acelea. Au trecut peste două secole și noi nu am fost capabili să facem unul mai mare. Teodor, alt fiu al lui Tudoran, s-a mutat într-o casă obișnuită și a lăsat palatul, cel mai frumos din estul țării, pentru muzeu și bibliotecă. Tache și Elena Anastasiu au donat conacul de la Țigănești Academiei, unde s-a înființat o școală de agronomie, pentru copiii țăranilor din zonă. Tot ei au înființat Școala de fete (devenită liceu), clădirea fiind și acum în picioare.

– Tecucenii și-au manifestat recunoștința?

– Nu prea. Ar fi trebuit să le ridice măcar câte un bust. I-au făcut unul lui Anton, ascuns de furia comuniștilor în podul clădirii. După 1990, l-au pus pe un soclu, dar nu au fost în stare să-i scrie și numele. Nu am văzut nicăieri în lume ca în curtea muzeului să nu existe busturile oamenilor de vază ai urbei.

– După 1990, au apărut noi filantropi?

– Există unul care îi întrece pe toți. Este vorba despre familia Doru Eugen Pelin, care a ridicat un ateneu, vestit pe multe meridiane ale lumii. Vin aici mari interpreți de muzică clasică, actori, scriitori, iar despre elevii participanți la Festivalul Aforismului se spune că au pus orașul nostru pe Harta Culturală a Lumii.

– Dar filantropi mai mici nu există?

– Ba da. Fiecare, după posibilități. Mai există și șmecheri. Să-ți relatez un caz. Am chemat, pe la începutul anului, o trupă de ziariști ca să ne popularizeze în țară împlinirile istorice și pe cele culturale. Ni s-a spus să le asigurăm cazarea și masa. Încerc, punct ochit, punct lovit. Bucurie prematură, pentru că, cu o seară înaintea sosirii oaspeților, amicul mi-a spus că înțelegerea a căzut complet și să nu-i cer nicio explicație. (M-a salvat dl Primar.) Pe la începutul discuțiilor, amicul îmi spusese parabola conform căreia, în lume, există boieri din boieri, dar și boieri din golani. Eu nu știu ce să mai înțeleg: care e boierul și unde e ascuns nătărăul.

Ziceri

Dacă nu te bârfește nimeni, s-ar putea să fii o nulitate.

Unii poeți de astăzi ar trebui să scrie versuri mai bune. Că mai proaste, nu au cum.

Din copilărie, rămân icoane, nu amintiri.

Gluma

– E bine ca soțul să știe că soția lui are un amant?

– Nu, că se lasă unul pe altul.

Vasile Ghica

([email protected])