În 26 octombrie se sărbătoreşte Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, iar în 27 octombrie este Dimitrie Basarabov.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie sau Sfântul Dumitru a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). A fost fiul prefectului din Tesalonic, numit după moartea tatălui său, guvernator al Tesalonicului. Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creștin, lucru care l-a mâniat foarte tare.
Drept urmare, acesta a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisit cu îndrăzneală că este creștin și a defăimat închinarea păgânească. Sfântul Dumitru a fost închis în temnița și ucis cu sulița.
Tradiţii şi obiceiuri
Această sărbătoare este întâmpinată în fiecare an cu hramuri răsunătoare, pomeni cu colaci delicioși, dar și jocuri cu focuri vii. Mai mult, prăznuirea Sfântului Dumitru, sau Sâmedru, așa cum mai este denumit popular, marchează și ultima dintre cele mai importante sărbători ale toamnei.
După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru reprezintă ultima și cea mai însemnată sărbătoare a toamnei, care, conform superstițiilor pastorale, reprezintă începutul iernii.
Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârşesc în ajun de Sâmedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ține „Focul lui Sâmedru”, moment în care oamenii obișnuiesc să aprindă focuri în curţi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sănătoși iar tinerii să se căsătorească.
Conform tradiției, persoanele care sar peste flăcări vor fi sănătoși întregul an și feriți de necazuri, nenorociri și boli. Rolul focului este de a alungă atât fiarele, având și puteri roditoare, astfel încât după ce este stins oamenii obișnuiesc să arunce în grădina cenușa și cărbuni.
Femeile mai înaintate în vârstă, în special cele din mediul rural, obișnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri și prune uscate tuturor celor care sar peste foc.
De asemenea, în această zi se pomenesc și morții și se dă de pomană colivă de Sâmedru dar și colaci în formă de cruce.
Conform tradiției, Sâmedru era considerat patronul păstorilor care adaugă în cadrul superstițiilor un străvechi obicei care în regiunea Moldovei se practică și în zilele noastre. Pentru a putea vedea cum va fi iarna care vine, păstorii obișnuiesc să își așeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, așteptând să vadă care oaie se va așeza pe el. Dacă o oaie neagră se așează înseamnă că iarnă va fi una bună, în timp ce dacă se va culca o oaie albă, iarnă va fi aprigă.
O altă datină prin care oamenii obișnuiau să vadă cum va fi vremea era mersul oilor în dimineața de Sfântul Dumitru. Dacă se va trezi prima oară o oaie albă și va merge spre sud iarna va fi una grea, iar dacă se va trezi una neagră și va merge pe nord, iarnă va fi ușoară.
Tot astăzi se taie și coama cailor tineri pentru că aceasta să crească frumoasă. Totuși, de Sfântul Dumitru nu trebuie folosit pieptenele. În caz contrar vei atrage asupra ta necazuri și primejdii.
Conform credinței populare, Sfântul Dumitru este ziua în care toate socotelile sunt lichidate (chirii, împrumuturi), care au fost făcute cu șase luni în urmă, însă și încheierea altora noi.
Mai mult, de Sfântul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi și se strică stânele. În unele zone, țăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtășanie.
Sursa: internet
