Reforma din învățământul preuniversitar: Un altfel de viitor pentru România înseamnă altfel de școală

  

Un învățământ preuniversitar ce ține cont de capacitățile și aptitudinile fiecărui elev, conectat la nevoile sociale și care oferă un statut ridicat profesorilor, acestea sunt doar câteva dintre principalele schimbări pe care le propune reforma școlară. 

Peste 10.000 de specialiști au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educația din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai bine pliată pe cerințele pieței dar și pe nevoile elevilor, studenților, ale părinților și profesorilor. 

Măsurile cuprinse în noile legi ale educației sunt rezultatul celei mai ample consultări naționale din domeniu și reprezintă fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România. 

Care sunt principalele direcții: 

– Prin noile legi, școala va modela dezvoltarea individuală, în funcție de capacitățile și aptitudinile fiecărui elev. Evaluările se vor face după o grilă care va avea în vedere faptul că fiecare elev este diferit, atât în ritmul de învățare, cât și în materiile la care performează; 

– Profesorii vor avea un grad mai mare de libertate în organizarea programei la clasă, pentru a se adapta capacității elevilor; 

– Se reorganizează o serie de organisme și modul în care funcționează unitățile de învățământ, pentru ca sistemul educațional românesc să se pună în acord cu principiile practicate în Europa de Vest; 

– Această reformă este una structurală, sistemică, majoră. Reformele care au avut loc din 1990 până acum au fost doar îmbunătățiri sau adaptări minore ale sistemului de învățământ impus în 1948. Această lege elimină complet sistemul din perioada comunistă (împreună cu micile lui adaptări mai recente) și readuce în România un sistem educațional practicat în prezent în Europa de Vest; 

– Revenirea calității în actul educațional din România are nevoie de o reformă majoră care să înlocuiască centralizarea cu personalizarea și memorarea automată cu gândirea logică, analitică și creativă. 

Noul sistem se bazează pe educație personalizată pe capacități și aptitudini, pentru atingerea potențialului maxim al elevului: 

– Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului personal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță. Acesta va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele; 

– La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare, care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice; 

– Curriculum va fi unul flexibil, adaptat aptitudinilor elevilor. Școala trebuie să ofere fiecărui elev în parte cea mai bună educație pe care acesta o poate primi, în funcție de necesitățile acestuia și de capacitățile lui. Se va pune accentul pe materiile la care elevul performează, urmând să scadă ponderea celor la care aptitudinile și gradul de înțelegere sunt cele mai scăzute; 

– Noul sistem urmărește reducerea analfabetismului funcțional. Elevii de azi trebuie să fie adulții de mâine care pot gândi singuri, pot face conexiuni logice, pot să exprime un punct de vedere solid, știu să ceară argumente atunci când li se comunică informații și să ia decizii bazate pe date concrete, verificabile. 

În ceea ce privește profesorul, acestuia i se asigură o carieră atractivă și un statut ridicat în societate: 

– Profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că își cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile acestora; 

– Se reorganizează procedura prin care se începe o carieră didactică. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare; 

– Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie; 

– Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică va asigura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerințele momentului; 

– Profesorii vor putea opta pentru continuarea contractului de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare, iar angajatorul nu va putea limita acest drept. 

Școala: adaptarea la nevoile elevilor și creșterii calității în educație 

– Apare atributul de manager școlar (directorul și directorii adjuncți de unitate de învățământ), care se va acorda în funcție de criterii ferme de pregătire profesională, după care se va urmări calitatea în activitate. Vor rămâne doar cu atribuțiile ce privesc partea didactică, nu și cea administrativă; 

– Apare funcția de director administrativ, cu rol în gestionarea bunei funcționari a serviciilor de suport dintr-o unitate de învățământ (utilități, curățenie, dotări, reparații); 

– Se vor înființa centre de excelență, unde elevii dotați vor putea să beneficieze de programe educaționale pe măsura performanțelor; 

– Elevii care ies din sistemul educațional ca urmare a unor intervenții medicale ce necesită internare pe perioade prelungite nu vor fi scoși în afara sistemului educațional. Pentru elevii cu o perioadă de spitalizare mai mare de 4 săptămâni se vor organiza cursuri în spital, ca să nu rămână în urmă cu procesul de învățare (Școala din spital); 

– Centrul Național de Educație Incluzivă va genera programe destinate elevilor cu nevoi speciale (dizabilități, tulburări de învățare), pentru a oferi un acces universal la educație; 

– Învățământul preșcolar va fi organizat sub forma unei educații timpurii, care să îi învețe pe cei mici despre viața în comunitate și să îi pregătească pentru contactul cu școala; 

– Unitățile de învățământ se pot grupa în consorții, care pot să își pună la comun resursele didactice și administrative; 

– Se înființează Programul „Masă Sănătoasă în Școli”, care va fi un stimulent pentru reducerea abandonului școlar în rândul categoriilor defavorizate, dar va acorda o atenție selecției de alimente care intră în consumul elevilor în interiorul școlii. 

Finanțarea: se elimină inechitățile din sistem 

– Educației i se va aloca 15% din bugetul general consolidat; 

– Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar. Fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine. Iar elevii ce aparțin unor categorii sociale vulnerabile au, prin educație, posibilitatea de a-și găsi un drum mai bun în viață; 

– Elevii care înregistrează rezultate slabe și tind spre abandon vor fi integrați în 

– Programul „Învățare remedială”, destinat celor cu dificultăți în învățare. Scopul programului este păstrarea unei șanse la educație, prin depășirea dificultăților de învățare; 

– Va fi păstrată gratuitatea pentru transportul în comun. 

Sistemul: mai flexibil, cu instituții eficiente care modelează procesul educațional și dezvoltă carierele didactice ale profesorilor 

– Se înființează Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare, cu rol în introducerea informaticii în unitățile de învățământ și a digitalizării a cât mai multor servicii și procese interne; 

– Inspectoratele Școlare Județene devin Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar, care vor îngloba și activitatea altor structuri județene existente. DJIP se vor ocupa de inspecția de specialitate, organizarea de sistem, gestionarea mobilității personalului didactic, evoluția în carieră – gradele didactice și titlul didactic de profesor emerit și alte atribuții administrative privind organizarea procesului de învățământ; 

– Sistemul de învățământ va fi conectat instituțiile și companiile, pentru a se asigura o legătură între teoria predată în sistemul de învățământ și cunoștințele practice pe care absolvenții de licee sau școli profesionale necesare pe piața muncii; 

– În cadrul acestui sistem de învățământ dual, unitățile de învățământ se pot grupa în consorții, care pot crea campusuri profesionale integrate, ce vor fi parte a infrastructurii școlare/universitare și a infrastructurii companiilor și partenerilor interesați; 

– Se va înființa Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară si Asigurarea Calității, în cadrul căreia va funcționa Comisia Națională pentru Inspecție Școlară, cu rol în respectarea normelor de etică și de deontologie profesională în rândul corpului de cadre didactice; 

– Se desființează Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație și, în locul lui, se înființează Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, cu rol în realizarea, monitorizarea și ajustarea curriculumului național, dar și în organizarea evaluărilor și a examenelor. 

Nu putem avea o țară „ca afară” cu învățământ tributar perioadei comuniste. 

  

Deputat ONLGalați, 

Onuț Valeriu Atanasiu