Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorită de către Biserica Ortodoxă în fiecare an în 29 august.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, fiu al Elisabetei și al preotului Zaharia. I-a fost atribuit supranumele de „Înaintemergătorul” datorită faptului că a anunțat venirea lui Hristos.
Conform Evangheliei, Irod, în cadrul celebrării zilei sale de naștere, ordonă tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea perioadă, Ioan Botezătorul era în temniță din Castelui lui Irod de la Maherus. Motivul întemnițării este unul simplu: Ioan îl critică public pe Irod pentru traiul nelegiuit de care a dat dovadă alături de Irodiada, soția fratelui său. Urându-l până în măduva oaselor, aceasta îi cere fiicei sale, Salomeea să îi spună lui Irod că dorește capul lui Ioan ca răsplată.
Irod, de teamă că Ioan Botezătorul ar putea învia, decide doar trupul acestuia să fie dat ucenicilor pentru a fi înmormântat la Sevastia, pe când capul său a fost îngropat de către Irodiada în curtea sa.
Conform tradiției, Sfânta Ioana este cea care a luat capul Sfântului Ioan din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim în multele Eleonului. Acolo a rămas până pe vremea împăraților Constantin și Elena, care au dus capul la Emesa, Siria. Așadar, cea de-a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul a luat loc la Emesa în anul 453.
Ulterior, pe vremea luptei întreprinse împotriva icoanelor, capul său a fost îngropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de către Sfântul Ignatie la Constantinopol în anul 860. În timpul cruciadelor, o parte a capului său a fost luată de la Constantinopol de către latini și a fost dusă la o biserică din Amiens.
Această sărbătoare reprezintă ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, având în vedere că acesta se încheie pe 31 august.
Tradiții și obiceiuri în sărbătoarea din 29 august
În această zi se ține post aspru. De asemenea, este recomandat că să nu se mănânce pepeni, dat fiind faptul că forma acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezătorul.
Tot în această zi, în unele regiuni rurale nu se folosește cuțitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna.
Este bine să nu se consume fructe rotunde – mere, pere, prune, căpăţâni de usturoi, care au formă rotundă, asemănătoare capului, nici nuci, pentru că miezul lor seamănă cu o cruce.
Tot un obicei care vine din popor este acela de a ține post „de la cruce până la cruce”.
Acest post era unul de două săptămâni, care totuși nu este consemnat în calendarul creștin. Postul avea rolul de a îi curăți pe toți cei care au săvârșit păcate grave sau chiar omoruri. Cei care decideau să postească în acea zi mâncau doar turte de grâu sau mălai.
sursa: calendarulortodox.ro
