Vineri 11 noiembrie 2022, Ateneul Fundației Pelin a găzduit o nouă manifestare în cadrul Salonului Artelor. De data aceasta în prim planul evenimentului a fost col. doct. (R) Doru Pogoreanu, director al Editurii Prospexi.
Moderator al acestui eveniment a fost profesorul scriitor Vasile Ghica, cel care a început prin a expune principalele date legate de istoria Tecuciului, oraș care își are atestatul cu 25 de ani înaintea Bucureștiului. Se vorbește apoi de rolul istoric pe care l-a avut Cocuța Conachi, de faptul că în Primul Război Mondial adevăratul iad a fost aici, la Tecuci, unde a fost de fapt și Comandamentul de război. Se amintește în continuare de cei 2.000 de tineri cercetași care au intrat în luptă și din care s-au întors doar 46 și în amintirea lor s-a executat aici, un monument al cercetașilor, lucru care a făcut ca, acum, Tecuciul să fie Capitala Cercetășiei și aici, pe data de 21 mai, să se întâlnească cercetașii din toată țară. Tecuciul este și leagănul aviației românești și nu în ultimul rând, Tecuciul, oraș care a fost și județ, a dat țării 17 academicieni. Trecând la prezent, vorbitorul amintește de acest încântător Ateneu Pelin, poate cea mai valoroasă investiție particulară, având în jur de 100 de locuri dar și 15 spații de cazare.
Revenind la acțiunea prezentă, intitulată „Viitorul, un concept tulburător”, ne prezintă pentru început pe autorul acțiunii, col. doct. (R) Doru Pogoreanu, un fost tecucean, chiar vecin al profesorului Ghica. Ne este caracterizat ca un om neliniștit, plin de frământări, dorind să lase multe în urma lui. A fost cucerit de un domeniu foarte interesant și divers, dorind să vadă cât mai departe în viitor.
S-a ocupat în special de memorialistică de război, dovedind o gândire strategică, universală și, mai ales, dorind să transmită tinerilor dorința de a scrie și de literatură. Distinsul invitat a început prin a ne prezenta tema „Viitorul, un concept tulburător”, vorbindu-ne despre studiile ce le-a făcut în țară dar și la Paris, la Școala de război. Ne vorbește în continuare despre Prospectivă în diferite orașe din lume, prezentându-ne în același timp și interesante materiale video pe ecranul special amplasat. Un capitol aparte a fost cel dedicat marilor personalități militare.
O altă interesantă temă a fost cea „Despre viitori și posibili”, dar și tema intitulată „De la atitudine la analiză și prospectivă”. Aici, vorbitorul se oprește mai mult asupra personalității marelui Michel Godet și trece apoi la a vorbi despre „Perspective strategice” făcând o incursiune în tema intitulată „Analiza la ce ne gândim”, urmată de tema „Generații de perspectivă și organizații non-guvernamentale”.
În continuare, ne vorbește despre „Scenarii posibile”, subliniind însă faptul că, în general, nu este indicat să se facă predicții. În continuare, ne vorbește despre „Moderarea matematică”, aducându-l în prim plan pe renumitul profesor Mircea Malița și vorbind apoi despre „Educația fără limite”, despre „Teoriile complexității” dar și despre Transdisciplinaritate.
Apoi, trece la prezentările cărților expuse, publicate la Editura Prospexi din Dorohoi, amintind de prima carte apărută aici, intitulată „Din războiul de reîntregire a României” scrisă de un preot de țară, urmată de volumele „Cine luptă nu moare”, „Destăinuirile unei generații”, „Doi ani de garnizoană la Paris”, „Un secol de prezența militară la Bistrița”, „Otravnici și otrăviri”, dar și „Pedagogia basmelor”.
Ne este prezentată și cartea „Poezii” – autor Victor Voinicescu, pentru ca apoi să ne vorbească și de alte volume care sunt în stadiu de corectare și apoi publicare. Ne este prezentată și cartea „Mâna lui Dumnezeu”. Mai vedem expuse cărți cum ar fi „7 povești afgane”, „Cvasipedagogia basmului”, „Portrete ale viitorului” și altele.
Revenit la funcția de moderator, profesorul Ghica remarcă prezența în sala a apreciatului și iscusitului cercetător în istoria locală Daniel Bradea, cel care, prin volumele publicate până acum, a reușit să scoată la iveală multe documente despre oraș, unele total necunoscute, atât din punct de vedere istoric dar și literar-cultural. De altfel, are o lucrare și despre Preoții tecuceni. Apoi, profesorul Ghica ne spune că nu știa că fostul lui vecin are atâtea realizări și are activități atât de complexe.
În continuare, profesorul Ghica lecturează în fața publicului frumoasa și emoționantă poezie „Rugă pentru părinți” de Adrian Păunescu, dar și poezia „Romanța tinereții” de Ion Minulescu.
În final, un alt fost tecucean, Victor Bivolu, acum locuind la Buzău, ne prezintă câteva foarte reușite epigrame din propria creație.
Și astfel s-a încheiat o nouă ediție a Salonului Artelor pe care o apreciem așa cum se cuvine. Rămânem totuși cu marele regret că directorii școlilor și mai ales profesorii de Limba Română și Istorie nu îndeamnă elevii să participe la aceste activități. Personal, consider că o oră cu elevii de gimnaziu sau licee la astfel de activități face mai mult decât orice oră în școală, care se poate face oricând în timp ce personalitățile care sunt prezente la astfel de activități vin mai rar.
Poate se va rezolva și această problemă, respectiv ca o eventuală oră de istorie sau română să fie făcută la acest minunat Ateneu.
Iancu Aizic
