Mare proprietar și primar al comunei Munteni
S-a născut în 1904. A fost unul din cei trei copii ai lui Nestor și Maria (Mouka) Cincu. Și-a făcut studiile universitare la Paris, după care s-a ocupat cu agricultura pe moșiile moștenite de la tatăl său. A fost căsătorit cu Marion Ranette.
A fost primar al comunei Munteni și a ocupat funcția de președinte al Camerei de Agricultură a județului Tecuci.
Presa relata că în această calitate participa alături de mai marii orașului și județului la întâlnirile cu oficialitățile venite în vizită în oraș sau județ. Spre exemplu, la 6 august 1940, în calitate de „proprietar și președinte al Camerei Agricole”, l-a însoțit pe ministrul D. Topciu, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor, în vizita pe care a făcut-o la Nicorești. De asemenea, pe 16 iunie 1939, a participat la întâlnirea oficialităților locale cu rezidentul regal al regiunii „Dunărea de jos”, profesorul C. C. Giurescu.
În septembrie 1939, a fost numit secretar al județului Tecuci al „Frontului Renașterii Naționale” la categoria agricultură și muncă manuală.
A făcut numeroase acte caritabile și, totodată, a dovedit că este un bun român. În mai 1939, a donat 50.000 lei pe lista de subscripții a comunei Munteni, jud. Tecuci, „pentru a contribui la măreața operă de înzestrare a armatei”.
În timpul războiului, pe 11 iulie 1941, „marele proprietar” Anton N. Cincu a trimis comandantului Centrului de recrutare Tecuci o scrisoare prin care arăta că, „sufletește sunt în permanență alături de bravii noștri ostași pe care i-am văzut cu cât avânt și abnegație înfruntă urgia hoardelor barbare”, și îl ruga să aducă „la cunoştinţa comandanţilor regimentelor din garnizoană că înțeleg să donez din moşia mea Gura Berchiului din comuna Nărteşti, jud. Tecuci, câte 5 hectare pământ arabil primului soldat din sus-numitele regimente, care înfruntând gloanţele duşmanului va fi rănit, purtându-se vitejeşte în lupta de desrobire a pământului românesc”. Comandantul Cercului de recrutare, colonelul P. Zamfirescu a solicitat regimentelor să comunice cercului numele ostașilor şi a mulţumit lui Anton N. Cincu „pentru gestul său mărinimos şi plin de dragoste naţional-românească”.
Anton N. Cincu era unul din marii proprietari de pământ din județul Tecuci și după 23 august 1944 a avut de suferit din cauza măsurilor luate de comuniști. În urma aplicării legii de reformă agrară din 23 martie 1945, acestuia i-au fost expropriate: moșia Frunzeasca (Țigănești), pădurea Țigănești (deținută împreună cu surorile sale, Magdalena Gusei și Fernanda Apostoleanu), moșia Țigănești, moșia Gura Berheci (comuna Nărtești – 375 ha), moșia Boteanca (comuna Țepu), poienile din pădurile deținute în comuna Munteni, mașinile și utilajele agricole.
Pe teritoriul comunei Țepu, județul Tecuci, la începutul anului 1945, stăpânea o suprafață de 145 hectare teren arabil (52 ha la punctul „Boteanca” și 93 ha la punctul „Bostana”). La 4 aprilie 1945, Comitetul comunal al comunei Țepu a expropriat în întregime această suprafață pe motiv că posedă moșii și în alte localități. Întrucât proprietarul Anton N. Cincu nu a făcut declarație de rezervare a cotei în această moșie, la 19 ianuarie 1946, Comisia de Îndrumare a Reformei Agrare din județul Tecuci avizează şi hotărăşte în mod definitiv exproprierea integrală a moşiei acestuia.
Totodată, Comitetul sătesc Țepu, Nărtești și Munteni a hotărât exproprierea tuturor suprafețelor de teren pe care Anton N. Cincu le deținea, iar conacul (vila Cincu din Țigănești) a fost repartizat Comitetului de expropriere Munteni pentru Centrul de experimentare „Creșterea Grâului” și „Centrului de Motocultură”. Motivația care a stat la baza exproprierii totale a acestor proprietăți a fost aceea că Anton N. Cincu deținea moșii și păduri și în alte județe și nu a făcut cunoscut la timp locul unde și-a rezervat cota intangibilă de 50 de hectare.
În același timp, atât autoritățile locale cât și membrii comisiilor de expropriere duceau o amplă campanie de denigrare a proprietarilor. Aceștia erau acuzați, cel mai adesea, de „legionarism, fascism și sabotare a economiei nationale”. De pildă, într-un raport informativ întocmit de prefectul județului Tecuci, Vasile D. Galan-Ursa se aducea la cunoștința Comisiei pentru expropriere a plasei Podu Turcului că Anton N. Cincu, „în timpul războiului dus contra Uniunii Sovietice a fost primarul satului Munteni, cu care ocaziune a exploatat țăranii, fiind ajutat de Culluri [Aristide] un administrator care astăzi lipsește din comună [era refugiat în comuna Deagu, județul Muscel ad. n.]. Proprietarul Anton N. Cincu are activitate fascistă și hitleristă, a părăsit conacul și moșia odată cu armatele germane și nu s-a mai întors nici până în prezent [avea domiciliul în București, str. Piața Cantacuzino nr. 6 ad. n.]. Zeci de ani acest proprietar a dat moșia în parte și în dijmă, a jefuit țăranii, a activat împreună cu germanii pentru distrugerea poporului român. Bazat pe aceste fapte țărănimea l-a expropriat lăsându-l să trăiască din averile și capitalurile pe care le are în alte părți”.
Acest gen de acuzații ar fi putut crea probleme inclusiv de natură penală, așa încât Anton N. Cincu s-a adresat, pe 15 iunie 1945, Legiunii de Jandarmi Tecuci care i-a eliberat un certificat prin care se certifică faptul că „nu a fost înscris în nicio mișcare cu caracter subversiv (Mișcarea Legionară) și nu a avut niciun rol în aceste mișcări subversive”.
Anton N. Cincu stăpânea pe teritoriul comunei Nărtești, plasa Podu Turcului, județul Tecuci, moșia „Gura Berheciului”. Aceasta avea o întindere totală de 375 ha, din care: 169 ha teren arabil, 25 ha fânețe și 181 ha pășune (islaz). Moșia a fost expropriată în întregime prin procesul verbal nr. 2, din 2 aprilie 1945, al Comitetului de Expropriere din comuna Nărtești.
Proprietarul a depus întâmpinare la Comisia de plasă. În aceasta arată faptul că mai multe dintre prevederile legii reformei agrare au fost încălcate de comitetul local de expropriere, și anume: cota intangibilă nu a fost rezervată, au fost expropriate suprafețe de teren care nu intrau sub incidența legii (grădinile, pădurile), semănăturile din toamna anului 1944 nu au fost respectate. Proprietarul se plângea de faptul că au fost sparte lacătele de la magazii și furate cerealele și materialele aflate în ele. Comisia de Plasă pentru Înfăptuirea Reformei Agrare Podu Turcului, județul Tecuci (procesul verbal nr. 12/1945) a menținut hotărârea comisiei locale de expropriere în întregime a moşiei.
În această situație, la 15 septembrie 1945, proprietarul a făcut contestație pentru anularea hotărârii la Comisia Centrală de Reformă Agrară București. Contestația a fost cercetată la 21 ianuarie 1946 de către Comisia Județeană de Îndrumare a Reformei Agrare din județul Tecuci. Întrucât proprietarul Anton N. Cincu mai deținea o moșie pe teritoriul comunei Munteni – Frunzeasca, județul Tecuci, iar autoritățile comunale au dovedit că moşia a fost arendată în ultimii 7 ani consecutivi, comisia a hotărât ca moşia „Gura Berheci” să fie expropriată în întregime împreună cu tot inventarul agricol. Ulterior, Anton N. Cincu a depus un nou memoriu, la aceeași comisie, prin care arată că hanul, brutăria și fabrica de cognac aflate pe moșie nu trebuiau să fie expropriate. Comisia județeană a luat în discuție memoriul în ședința din 14 mai 1946, când a emis un aviz de completare al celui dat la 21 ianuarie 1946, „în sensul de a se excepta de la expropriere hanul la drumul mare cu terenul înconjurător de 2000 m.p. necesar exploatării, precum și fabrica de cognac cu perimetrul ei de teren industrial proprietatea d-lui Anton Cincu de pe moșia ”Gura Berheciului”, comuna Nărtești, județul Tecuci”.
Printr-un memoriu adresat Comisiei Centrale de Reformă Agrară, Anton N. Cincu, Fernanda Apostoleanu și Magdalena Gusei proprietari ai moșiei Țigănești – Boteanca de pe teritoriul comunelor Munteni și Țepu, județul Tecuci, au solicitat exceptarea moșiei de la expropriere și dreptul de a fi considerată fermă model, fiindcă proprietatea avea clădiri, instalații și îmbunătățiri funciare deosebite.
Comisia Centrală de Reformă Agrară a cercetat, în ședințele din 17, 21, 22, 24 și 29 august 1946, cererile și actele privitoare la fermele model din județele Bihor, Ilfov, Roman, Dorohoi, Constanța și Tecuci. În județul Tecuci a fost reținută pentru a deveni fermă model exploatarea Anton Cincu din comuna Munteni. O astfel de fermă putea deține o suprafață totală de 150 hectare.
Daniel Bradea
(Fragment din volumul SAGA FAMILIEI CINCU, în curs de apariție.)