Parte din viața și zborul Smarandei Brăescu în expoziția găzduită de Muzeu – FOTO

 

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci a marcat astăzi, 28 martie, evenimentul expozițional „Realitatea unui vis. Omagiul adus Smarandei Brăescu”.  

 Manifestarea a fost prilejuită de împlinirea în luna martie a 90 de ani de când ziarul Universul „credincios tradiției sale de a sprijinii tot ceea ce poate să fortifice și să înalțe neamul românesc” a omagiat recordul mondial absolut la saltul cu parașuta atins de către Smaranda Brăescu, omul care la acel moment a sfidat legile fizicii și a gustat din adrenalina oferită de zborul la mari înălțimi. Smaranda Brăescu a primit din partea publicației o cupă din bronz cu însemnele: „Smarandei Brăescu cuceritoarea recordului mondial de parașută” și pe spate – 19 mai 1932 (San Francisco) și data predării cupei – 25 martie 1933 București. Cupa îi va fi înmânată la 10 ani de când, în 1923, de pe aerodromul din Tecuci zboară pentru prima dată cu un avion militar pilotat de către sublocotenentul Naidinescu.   

Muzeul tecucean, în colaborare cu Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați au organizat această expoziție în care regăsim cupa oferită acum 90 de ani Smarandei Brăescu de către ziarul „Universul”, costumele populare pe care Măndița le-a purtat cu drag, documente, fotografii, bocancii și casca, ș.a. 

Deschiderea vernisajului a fost făcut de managerul Muzeului tecucean, Daniel Dojan, mândru că prezintă o mare personalitate a României dar și a Tecuciului, apoi a mulțumit celor prezenți, respectiv colegilor de la Muzeul gălățean, Protoieriei prin prezența preoților Joghiu și Roșu, președintele Institutului Hispano Român – Manuel Păduraru, colegilor de la Biblioteca tecuceană, membrului ARPIA – Muzeul aviației filiala Tecuci, precum și membrilor Clubului de istorie Excelsior Tecuci. 

 Muzeograf Daniela Alecsa, cea care s-a ocupat de acest eveniment expozițional, a vorbit despre personalitatea Smaranda – Măndița Brăescu: „Pe care o putem considera un model. Un model de conștiință, demnitate, jertfă și pasiune. Un reper singular de o verticalitate morală și de o rigurozitate mai puțin întâlnită în acea perioadă a vremii. Prin toate atuurile ei, pe care le puteți înțelege uitându-vă la aceste exponate, a reușit să-și scrie o interesantă poveste a vieții. Prin zborurile, salturile ei, a adus libertatea și necondiționat a oferit-o oamenilor, cu toată pasiunea și patosul de care a dat dovadă. A luptat fără oprire pentru a i se realiza visul de a zbura, dorind ca aceste visuri să prindă un contur real. Indiferent de piedicile întâmpinate, a reușit să-și îndeplinească visul”. A vorbit în continuare de mesajul adresat Smarandei de regele Carol II, de meritele care i-au fost recunoscute de presa interbelică, de curajul ei și anumite momente din viața curajoasei parașutiste. La final a dat citire mesajului muzeografului Luminița Iordache de la Muzeul Militar „Regele Ferdinand I” București – care nu a putut fi prezentă la activitate. 

Mihaela Damian – muzeograf al Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați a precizat că instituția lor deține bunuri care aparțin Smarandei Brăescu și felul în care acestea au intrat în patrimoniu constituie poveste interesantă. A menționat pe cel căruia îi datorăm readucerea Smarandei în conștiința  publicului românesc, „Generalul Nicolae Staicu Buciumeni, neobositul și pasionatul colecționar și animator cultural al Buciumenilor. Dumnealui a strâns de-a lungul vieții nenumărate mărturii despre personalitățile comunei natale și ajutat să înfăptuiască un muzeu despre cei mai buni fii ai satului. Desigur, că printre aceștia s-a aflat și Smaranda Brăescu. A pornit pe urmele sale și a reușit să-i contacteze pe urmașii acesteia, de la care a primit informații valoroase despre activitatea Smarandei, dar și obiecte relevante în ceea ce privește biografia parașutistei”.  

 A vorbit despre urmașii Smarandei: o nepoată Florica Brăescu Purican – fiica fratelui cel mare al Smarandei, Dumitru Brăescu – un apreciat pictor în perioada interbelică, o altă nepoată Mara Sireteanu – fiica surorii celei mari a Smarandei, Constantina, doi nepoți ai Smarandei, tecuceni, Dumitru și Ionel Brăescu, și ultima soră a parașutistei care era în viață când a fost contactată de general la acea dată, Ilinca Florea. 

A menționat și despre elicea avionului care este expusă, cu care a făcut performanță, despre costumele populare și fotografiile, documentele și corespondența parașutistei, precum și felul cum a fost primită în țară Smaranda – o primire fastuoasă. Din poveste nu lipsesc și greutățile de după, mijloacele de trai, sărăcia cu care s-a confruntat, faptele meritorii.  

Persoanele care doresc să vadă o parte din viața personalității Smaranda Brăescu o pot face până în luna iunie a acestui an, exponatele vor rămâne în custodia Muzeului tecucean iar muzeografii vă pot nara mare parte din viața acestei eroine.