Pe 6 august se împlinesc 106 de ani de la luptele date la marginea pădurii de la Răzoare (Mărășești), încheiată cu biruința eroică a Armatei Române.
La această victorie și-a adus contribuția și Regimentul 50/64 Infanterie Tecuci care a reușit să mențină pozițiile la sud de cota 100, în fața atacului a două regimente bavareze. Atunci când forțele germane erau pe punctul de a străpunge apărarea organizată de Lt. Col. Diamandi Genuneanu, comandantul regimentului 50/64 Infanterie, Batalionul I al regimentului, sub comanda căpitanului Nicolae Miclescu, a intervenit din viile Negroponte și a respins infanteria germană spre pădurea Răzoare, determinând retragerea trupelor germane spre Valea Sușiței. Prin urmare, această victorie a fost obținută și datorită jertfei și sacrificiului a numeroși fii ai meleagurilor tecucene.
Fostul județ Tecuci a fost, de altfel, unul dintre cele mai afectate în Primul Război Mondial, deoarece localitățile situate de-a lungul Siretului au devenit teatru de război: Tudor Vladimirescu, Hanu Conachi, Liești, Fundeni, Ivești, Movileni, Furceni, Cosmești și Tecuci au suferit distrugeri importante, iar nenumărați locuitori ai acestor așezări și-au găsit sfârșitul în urma bombardamentelor neîncetate ale aviației și artileriei inamice din vara anului 1917.
Aceste locuri au fost martorele unuia dintre cele mai dramatice momente din istoria României. Aici, în urma unor bătălii epopeice, armata română a reușit să oprească înaintarea trupelor germane.
Menționăm faptul că după retragerea din toamna anului 1916 la Tecuci și-au găsit adăpost zeci de mii de refugiați. Totodată, pentru a apăra ultima palmă de pământ rămasă neocupată, sub tirul artileriei inamice, populația civilă, cercetași și militari au săpat nopți în șir tranșee pe linia Tecuci-Doaga. La gara din oraș, personalul civil și militar a depus eforturi supraomenești pentru a stopa incendiile și a salva bunurile din depozite.
În același timp, orașul Tecuci a avut și un rol strategic esențial în pregătirea și desfășurarea luptelor. Aici se aflau cel mai important nod feroviar, cele mai mari depozite de subzistență ale armatei și unul dintre cele mai mari triaje, de unde răniții erau trimiși la spitalele din oraș sau din împrejurimi.
La Tecuci au fost prezente nume mari precum Regele Ferdinand și Regina Maria, generalii Eremia Grigorescu, Constantin Cristescu, Aleksandr Ragoza sau Henri Mathias Berthelot, care au avut o contribuție importantă la obținerea victoriilor din vara anului 1917. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că de la Tecuci au fost conduse operațiunile militare ale Armatei I-a de pe frontul Cosmești-Doaga-Mărășești.
Anul 1917 a reprezentat pentru Tecuci cea mai grea perioadă din existența sa modernă. În acele vremuri, locuitorii au dat dovadă de solidaritate și spirit de sacrificiu remarcabil. Astăzi, este datoria noastră să arătăm o nesfârșită gratitudine și prețuire față de înaintașii noștri care au luptat pe front și s-au jertfit pentru apărarea neamului, a pământului străbun și pentru realizarea idealului național.
Daniel Bradea
(Sursa fotografii: Muzeul Național de Istorie a României.)
