Casa de Cultură a municipiului Tecuci, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Tecuci, a organizat și în acest an sărbătorirea zilei de naștere a marelui poet Mihai Eminescu, dar și Ziua Culturii Naționale.
Astfel, luni, 15 ianuarie 2024, la ora 10, mai mulți reprezentanți ai Casei de Cultură, ai Bibliotecii „Ștefan Petică”, ai Muzeului de Istorie, dar și numeroși iubitori de cultură, s-au adunat la statuia marelui poet din Parcul central „Al.I. Cuza” pentru a depune coroane de flori și a sărbători acest eveniment.
Manifestarea a fost deschisă de poetul Dan Vîță, președinte al Cenaclului literar „Calistrat Hogaș” Tecuci, referent la Casa de Cultură, care a vorbit despre semnificația celor două evenimente, amintind de discursul lui Eminescu din anul 1871 de la Putna.
În continuare, profesorul Vladimir Radu, din partea Consiliului Local Tecuci, amintește că, așa cum o face de zeci de ani din perioada când era profesor la CNCH și depunea alături de elevi coroane la acest bust, o face cu mare plăcere și în acest an.
Ne amintește în continuare și de faptul că, în dimineața acestei zile, academicianul Aurel Ion Pop, președintele Academiei Române, a vorbit la postul Național de Radio despre importanța acestui eveniment. Profesorul Radu a amintit de activitățile derulate în anul 2023 de unitățile de cultură tecucene, arătând din partea Consiliului Local aceeași deschidere și pentru acest an.
În final, Claudiu Vișan, profesor de canto la Casa de Cultură, a cântat o melodie dedicată marelui poet.
Începând cu ora 16.30, activitatea a continuat la Sala Studio, deschiderea fiind făcută de managerul Casei de Cultură, Cristian Gabriel Călugăru. După ce ne prezintă câteva date despre viața și activitatea marelui nostru poet național, ne spune că, începând cu anul 2010, Academia Română a stabilit data de 15 ianuarie ca Zi a Culturii Naționale. În continuare, ne prezintă distinșii invitați de onoare la acest eveniment, respectiv prof. univ. doctor Nae Georgescu, autor a 15 volume despre Eminescu și peste 200 de studii despre marele poet, vorbindu-ne și de lucrarea acestuia tot despre Eminescu, de 814 pagini. Este și profesor la Universitatea „Hyperion” din București, colaborând cu numeroase reviste de cultură cum ar fi „Luceafărul” sau „Viața Capitalei”. Este însoțit de distinsa soție, avocat Diana Rizea Georgescu.
În continuare este invitat la microfon poetul Dan Vîță, moderator al acestui eveniment. Începe prin a ne spune că acesta este primul eveniment cultural al anului, invitându-ne să participăm și la cele care vor urma. Ne vorbește de viața și activitatea marelui nostru poet național.
A fost invitat la microfon tenorul tecucean Cristian Petru Ciobanu, care a început cu frumoase amintiri din viața lui de elev, îndrăgostit de poezia eminesciană, aducând în prim plan și figura profesoarei lui de limba română Gabriela Beceanu. Tenorul ne-a prezentat piesele „Sara pe deal”, „Pe lângă plopii fără soț” și o arie din opera Tosca de Puccini.
Revenit la funcția de moderator, poetul Dan Vîță aduce în prim plan momentul sărbătoririi a 105 ani de la nașterea lui Eminescu, atunci când regretatul poet Tudor Arghezi a spus „A vorbi despre Eminescu este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă”. Și întrucât întâlnirea cu renumitul profesor Nae Georgescu se vrea a fi una interactivă, poetul Dan Vată lansează prima întrebare „Pe cine a supărat poetul Eminescu?”.
Răspunsul a venit imediat de la invitat – „Eminescu a incomodat pe foarte multă lume pentru că era un om al adevărului”. Următoarea discuție a fost despre „Naționalismul la Eminescu”, cu deosebirea dintre național și naționalism. Profesorul Georgescu menționează faptul că primul naționalist după Eminescu este considerat Nicolae Filipescu.
La întrebarea moderatorului „Cum era totuși Eminescu?” profesorul Georgescu ni-l prezintă pe poet în diferite etape – întâi ca elev la Cernăuți, apoi elev la Viena, fiind o fire foarte echilibrată. Ne este prezentat studentul Eminescu la Berlin și apoi la Iași, amintind de marea prietenie cu Ion Creangă. Vorbitorul se oprește la momentul anului 1885, când Eminescu se află la Ștrandul „Repedea” unde a compus poezia „La steaua”, deși se spune că această este o traducere din literatură austriacă, Eminescu fiind doar autorul ultimei strofe. La fel se spune și de povestea „Crăiasa din povești” -care se pare că este o traducere din germană. Și cu toate acestea, continuă distinsul profesor, Eminescu nu este acuzat de plagiat de nimeni, traducerea fiind de fapt o creație. Distinsul invitat ne vorbește de perioada anilor 1883-1889 când Eminescu se străduiește să demonstreze că e valid, sănătos și nu este nebun cum era considerat de unii. Un capitol foarte interesant a fost cel despre datele de naștere și chiar locul nașterii. În unele documente, apare ca dată de naștere a poetului – 20 decembrie 1849 – vorbitorul motivând acest lucru prin poezia „ La aniversară”. La fel, discuții sunt și cu locul nașterii, între Botoșani, Dumbrăveni – județul Suceava, de altfel această localitate fiind în apropierea localității unde era născută mama lui Eminescu.
În continuare discuții au fost și pe baza prenumelui, între Mihail și Mihai, invitatul pledând pentru Mihail. Apoi a fost invitată să ia cuvântul soția invitatului, av. Doina Rizea Georgescu, director la editura „Floarea albastră” unde lucrează din anul 1992. Continuă prin a spune că „Eminescu trebuie iubit și înțeles și a scrie despre el este o asumare de mare curaj”. Accentuează faptul că este nevoie de un Institut de Eminescologie și chiar o catedră despre opera lui Eminescu. Primii cercetători ai operei lui Eminescu au fost Tudor Vianu și Șerban Cioculescu și se aduc mulțumiri cercetătorului Theodor Codreanu din Vaslui.
Trecându-se la discuții, scriitorul Ionel Necula întreabă de ce nu s-a găsit la decesul poetului pistolul de care se spune că nu se despărțea. Profesorul Georgescu acceptă acest lucru. Profesorul Necula cere lămuriri despre relația Eminescu-Maiorescu, invitatul spunând că Maiorescu nu a avut prieteni, el neacceptând alte idei decât cele ale lui.
A mai luat cuvântul profesorul Constantin Oancă vorbind de Patria de cuvinte și Patria cerească a lui Eminescu.
În final profesorul Georgescu mulțumește pentru atenția care i s-a acordat spunând că fiecare poate trage propriile concluzii.
Apreciem reușita acestei acțiuni și mulțumim familiei Georgescu pentru participare.
Iancu Aizic.
