Spulberarea unui mit
În ultimul timp, mai ales după ce am publicat mai multe articole despre Muzeul din Tecuci, mulți cititori m-au îndemnat să furnizez mai multe informații despre cei care au pus bazele acestui muzeu. În diverse articole, studii și lucrări, s-au menționat numele a trei personalități ale orașului: Constantin Solomon, Alexei Alexinschi și Mihail Dimitriu, considerați fondatori ai muzeului. Înainte de a continua cu expunerea detaliilor din aceste texte, este important să subliniem că unele informații pot fi inexacte sau interpretate greșit în aceste surse. Concret, Alexei Alexinschi și Constantin Solomon nu au avut un rol direct în înființarea muzeului. De asemenea, anul donației lui Teodor Cincu și al înființări Muzeului este 1934. Această precizare este esențială pentru a preveni confuziile în ceea ce privește persoanele implicate în acest proces.
Începem cu placheta editată de Muzeul tecucean, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la actul donației lui Teodor Cincu, în care se menționează: „Vestigiile arheologice și numismatice strânse de Constantin Solomon, care au constituit patrimoniul Muzeului Regional Tecuci și au fost adăpostite, în anul 1932, în localul Școlii Comerciale de Băieți, urmau să fie reunite cu colecțiile private ale lui Mihail Dimitriu și Alexei Alexinschi pentru a pune bazele Muzeului județean sau comunal”. Din cauza spațiului nepotrivit destinat acestui muzeu, „C. Solomon și M. Dimitriu l-au contactat și îndemnat pe Teodor Cincu să doneze imobilul său din str. Carol nr. 12”.
În „Monografia orașului Tecuci” se susține că în clădirea donată de Teodor Cincu s-a instalat „bogata colecție” a lui Mihail Dimitriu, precum și „exponatele concepute de profesorul Constantin Solomon, de la Școala Comercială de băieți. Din acest moment, Muzeul Regional își încetează existența”.
Potrivit lucrării intitulată „Tecuci. Ghid”, fondatorii „Muzeului Regional de Arheologie și Științele Naturii” au fost „secretarul baroului local Mihai N. Dimitriu, un pasionat colecționar și istoric autodidact, și Constantin Solomon, profesor la Școala Comercială, istoric și cercetător literar. La baza tinerei instituții au stat înseși bogatele colecții de fluturi ce au aparținut lui Mihai N. Dimitriu și Alexei Alexinschi, entomolog de renume național, precum și vestigiile civilizației daco-romane adunate cu pasiune de Constantin Solomon și expuse încă din 1931, la Școala Comercială din localitate”.
Din comunicatele și postările de pe pagina de facebook a Muzeului de istorie „Teodor Cincu” aflăm că „muzeul regional a fost realizat pe baza colecţiilor lui C. Solomon, M. Dimitriu şi Al. Alexinschi şi a reprezentat cea mai frumoasă operă culturală în localitate”; instituția a fost „înfiinţată în anul 1935, pe baza colecţiilor particulare ale lui Constantin Solomon, Mihail Dimitriu și ulterior Alexei Alexinschi”; „clădirea muzeului a fost donată în anul 1935 de Teodor Cincu” etc.
Menționăm că aceste informații erau difuzate anual cu prilejul Zilei Muzeului, până în 2021. Începând din acel an, sărbătoarea nu a mai fost organizată. Cei care au răspândit aceste informații s-au bazat, în special, pe manuscrisul intitulat „Începuturile muzeului regional din Tecuci”, care conține discursul rostit de Constantin Solomon cu ocazia aniversării a 40 de ani de la înființarea muzeului.
Totuși, cei care au consultat materialele noastre referitoare la „Muzeul Comunal Mihail Dimitriu – Arheologie și Științe Naturale” din Tecuci, publicate în ultimii ani, probabil au înțeles că fondatorii acestui muzeu sunt Teodor Cincu, donatorul clădirii din str. Carol nr. 12, și Mihail Dimitriu, care a pus la dispoziție colecțiile sale. În continuare, vom oferi o prezentare detaliată a opiniei noastre, fundamentată pe documente.
1. Data de naștere a „Muzeului Comunal Mihail Dimitriu – Arheologie și Științe Naturale” poate fi considerată 4 august 1934, conform celor două decizii emise de Consiliul Comunal al orașului Tecuci în acea zi. Inițial, consilierii au adoptat Decizia nr. 3, prin care s-a confirmat acceptarea donației imobilului situat în strada Carol nr. 12, oferit de Teodor Cincu. Această donație fusese anterior aprobată de primarul orașului prin Decizia nr. 6700 din 23 iulie 1934, autentificată de Tribunalul Tecuci sub nr. 1122/934. În aceeași ședință, prin ratificarea Deciziei nr. 126 din 13 iunie 1934, emisă de Comisia Interimară a orașului Tecuci, s-a aprobat preluarea colecțiilor muzeului privat al lui Mihail Dimitriu. Totodată, au fost aprobate cheltuielile necesare pentru redactarea actului de transfer al muzeului de către Mihail Dimitriu către municipalitate. Aceste cheltuieli urmau să fie suportate de primărie, conform derogării de la articolul 53, alineatul e, din Legea timbrării.
Menționăm că, prin Decizia nr. 126 din 13 iunie 1934, Comisia Interimară a orașului Tecuci a decis ca până la relocarea muzeului, acesta să funcționeze în imobilul deținut de Mihail Dimitriu, fără plata chiriei și fără alte costuri de personal.
2. După cum am arătat anterior, „Muzeul Comunal Mihail Dimitriu – Arheologie și Științe Naturale” a preluat numai colecțiile muzeului privat al lui Mihail Dimitriu. Conținutul acestora poate fi examinat cu ajutorul documentului intitulat „Inventarul sumar al colecțiilor aflate în Muzeul de Arheologie și Științe Naturale al D-lui M. Dimitriu din Tecuci”, întocmit la data de 31 mai 1934.
Astfel, secția de arheologie deținea 116 vase de lut, 49 funduri de amfore cu suporturi de fier, 36 picioare de pocale posnaniene, 11 râșnițe rotative romane, 2 râșnițe primitive și altele.
Colecția de numismatică avea peste 800 piese din argint și bronz, dintre care 130 piese de argint și 48 de bronz romane și grecești, „provenind din stațiunile antice în legătură cu județul Tecuci”. De asemenea, aceasta mai cuprindea 160 de medalii comemorative și diverse monezi vechi și noi.
În ceea ce privește paleontologia, menționăm existența a 320 de piese ce ilustrează fauna din perioada Pliocen și Pleistocen. Secția de entomologie se distingea prin numărul impresionant de piese, printre care enumerăm: 7000 de exemplare de lepidoptere, studiate de către profesorul Alexandru Alexinschi, împreună cu Alexandru Caragea și profesorul biolog baron C. Hurmuzache din Cernăuți; 7200 de exemplare de coleoptere, reprezentând 53 de familii cu peste 1400 de specii, cercetate și determinate de către Mihail Dimitriu, cu sprijinul lui M. Ieniștea, entomolog din București; 10.000 de exemplare de coleoptere conservate și pregătite pentru determinare, alături de câteva sute de exemplare de diptere, ortoptere, nevroptere, și altele.
La finalul inventarului se specifică că biblioteca și lucrările necesare studiilor de specialitate, precum și colecția de monede de aur, nu au fost incluse în inventar și nu au făcut obiectul cesiunii.
3. Așa cum reiese din documentele de arhivă, nu există informații care să ateste vreo contribuție a profesorului Constantin Solomon la înființarea muzeului.
În corespondența oficială purtată în perioada 1932-1934 între Mihail Dimitriu și Primăria orașului Tecuci, precum și în schimbul de adrese dintre Primăria orașului Tecuci, Prefectura Județului Tecuci și Ministerul Instrucției Publice, Cultelor și Artelor, numele lui Constantin Solomon apare o singură dată. Acesta este menționat în adresa nr. 51015/6215/932 expediată Prefecturii județului Tecuci, în care Ministerul insista asupra găzduirii muzeului la Școala de Comerț, sub conducerea lui Constantin Solomon, avându-l pe Mihail Dimitriu în rolul de ajutor și custode. Cu toate acestea, propunerea Ministerului a fost ignorată de către Primăria orașului Tecuci, care a preferat să ofere lui Mihail Dimitriu postul de director al Muzeului în schimbul colecțiilor, alături de plata unei rente viagere lunare de 6000 de lei. În eventualitatea încetării din viață a lui Dimitriu, renta urma să fie acordată soției sale, Esmeralda M. Dimitriu, pe toată durata vieții, în cuantumul de 3000 de lei.
Numele lui Constantin Solomon nu apare nici în documentele ulterioare datei înființării muzeului. În „Darea de seamă pe anii 1936-1937 a Ligii Culturale, Secțiunea Tecuci”, sunt consemnate impresiile personalităților care au vizitat muzeul la data de 21 noiembrie 1935. Dr. C. Angelescu, Ministrul Educației Naționale, remarca: „Am rămas profund impresionat de cele ce am văzut: muncă, devotament și inteligență cu care s-a alcătuit această instituțiune, merită cel mai mare elogiu, iar omul care a contribuit la adunarea acestui tezaur merită întreaga noastră admirație”. Profesorul Dimitrie Gusti adresa „cele mai vii felicitări excepționalului organizator și creator al muzeului cu care se poate mândri orașul Tecuci”. La rândul său, Ion Simionescu își exprima aprecierea „pentru munca cu care s-a adunat atâta variată bogăție științifică”, iar profesorul Traian Săvulescu își arăta „toată admirația pentru munca și disciplina științifică a D-lui Dimitriu”.
Nicolae Conduratu, președintele Căminului Cultural „Calistrat Hogaş”, a adresat la data de 5 mai 1947, un memoriu Primăriei orașului Tecuci, solicitând preluarea „Fundației Cincu” cu muzeul și biblioteca aferente. Se observă că, printre personalitățile enumerate ca având contribuții la „nașterea” acestor instituții de cultură, numele lui Constantin Solomon lipsește. În memoriu se menționa: „Domnule Primar, Muzeul și Biblioteca orașului, născute din dorința și sudoarea unor tecuceni de vrednică aducere aminte, Teodor Cincu, Mihail Dimitriu și Vasile Radu, lâncezesc de aproape trei ani în uitare și părăsire. Căminul nostru cu tot sfatul său de conducere, compus din profesori, preoți, institutori, avocați, medici, comercianți și cetățeni de frunte, înțelegând că orice întârziere în acțiunea de valorificare spirituală a Muzeului și Bibliotecii este un păcat de neiertat, cu onoare se oferă interesului obștesc și vă roagă insistent ca, pentru cinstirea memoriei celor amintiți, pentru valorificarea și îmbogățirea instituției menționate, să i se cedeze direcția, conducerea și restaurarea în drepturile sale a Muzeului și Bibliotecii Comunale”.
4. În niciuna dintre relatările ziarelor din acea vreme nu am găsit informații care să sugereze că profesorul Constantin Solomon ar fi avut vreun rol în înființarea muzeului.
La începutul lunii martie 1935, ziarul „Curierul Tecuciului” anunța că „în localul Fundației culturale Teodor și Maria Cincu s-a început și este pe sfârșite instalarea Muzeului Comunal Mihail Dimitriu – Arheologie și Științe Naturale, marea și bogata colecție a distinsului și neobositului colecționar Mihail Dimitriu din Tecuci, dăruită comunei cu contractul nr. 1823/1934, de către creatorul și proprietarul ei”. Pe lângă această colecție, muzeul expunea și „diferite pietre și cruci de piatră cu inscripțiuni vechi, ridicate de pe la bisericile din oraș și județ”.
În articolul intitulat „Un muzeu arheologic și de științe naturale la Tecuci”, publicat în ziarul „Dimineața” pe 3 mai 1935, se subliniază că Muzeul „Mihail Dumitriu” reprezintă „o înfăptuire de mare valoare etnologică și științifică. A fost fondat și organizat de directorul său de astăzi, domnul Mihail Dumitriu. O muncă discretă, tăcută, permanentă sub îndemnul iubirii față de trecutul depărtat. Este o operă temeinică de colecționare a lucrurilor rare, a tot ce ochii știu să vadă și să scormonească într-o viață întreagă neîntrerupt”.
În același ziar, la data de 24 martie 1936, într-un alt material dedicat muzeului tecucean, Mihail Dimitriu este din nou menționat drept „creatorul și organizatorul muzeului”.
Profesorul universitar Ion Simionescu scria despre muzeu la începutul lunii mai 1936, în ziarul „Universul”, în următorul mod: „În Tecuci, s-a înjghebat de curând un prea frumos şi sistematic muzeu regional. Pentru înfăptuirea lui s-a întâlnit patima de colecţionar a d-lui Dimitriu, secretar la Baroul avocaţilor, cu unul din rarele gesturi de danie, care se mai înregistrează azi, nu însă din partea celor îmbogăţiţi peste noapte ci tot din partea bogătaşilor de ieri, cu mai multă omenie. D-l Cincu a dăruit oraşului o casă încăpătoare, în care primăria, înţelegătoare de însemnătatea faptului, a instalat muzeul format din colecţiunile adunate cu sârg dar mai ales cu jertfă de osteneală şi bani, ale d-lui Dimitriu… S-a săvârşit astfel tipul unui muzeu regional modest, înjghebat cu multă grijă şi mai ales pricepere. Ceva asemenea nu se întâlneşte nici în oraşele mai mari”.
5. Pe de altă parte, din unele relatări aflăm că Muzeul Regional, care era amenajat în localul Școlii Comerciale, a funcționat în continuare ani buni, contrar celor care susțineau că și-a încetat existența în momentul înființării Muzeului Comunal.
Spre exemplu, Ion Simionescu scria la începutul lunii mai 1936, în ziarul „Universul”, următoarele: „De altfel mai există în Tecuci o colecţie de obiecte adunate tot de la Poiana. Cu toată dorinţa vie ce am avut-o, în vreo 2 rânduri, să o văd, nu mi-a fost cu putinţă. Din diferite împrejurări, n-am putut întâlni pe stăpânul ei, d. prof. Solomon, directorul şcoalei comerciale. Tot în Tecuci, s-a mai găsit şi un profesor de ştiinţe naturale de la liceu, d. A. Alexinschi, care îşi cheltuieşte vremea liberă şi banii, adunând fluturi şi alte insecte, contribuind la cunoaşterea faunei locale şi prin lucrări tipărite de Academia Română. Astfel, în liniştitul Tecuci, cu străzile fără ţipenie de om în zilele de sărbătoare, am găsit opere săvârşite numai din dragoste pentru ştiinţă”.
În același ziar, se relata că în iulie 1936, absolvenții promoției 1926 ai Școlii Normale, cu ocazia sărbătorii organizate la Tecuci, „au vizitat muzeul Mihail Dimitriu şi muzeul arheologic al d-lui prof. Solomon”.
Tot în 1936, Al. Tzigara-Samurcaș, menționează că unele colecții „de obiecte preistorice și romane” adunate de Constantin Solomon se găseau Muzeul Regional. De asemenea, Ion Simionescu a relatat, în 1939 și 1941, în revista „Natura”, atât despre existența „în casa boierească, donația Cincu… a unuia dintre cele mai frumoase muzee regionale din țară”, cât și despre faptul că „bogata colecțiune arheologică și paleontologică” a profesorului Constantin Solomon „este adăpostită la Liceul Comercial din Tecuci”.
În unele lucrări se amintește că, în cele din urmă, „obiectele preistorice” adunate de Constantin Solomon ar fi intrat în patrimoniul Muzeului Comunal, fără a preciza momentul exact.
Așadar, având în vedere informațiile contradictorii despre cine a înființat Muzeul Comunal „Mihail Dimitriu” – Arheologie și Științe Naturale din Tecuci, este important să clarificăm acest aspect. Contrar afirmațiilor anterioare răspândite în diverse lucrări, Constantin Solomon și Alexei Alexinschi nu au avut un rol direct în înființarea muzeului. Fondatorii adevărați au fost Teodor Cincu și Mihail Dimitriu, conform documentelor oficiale din 1934. Prin urmare, este obligatoriu să reconsiderăm contribuțiile celor implicați, cu scopul de a corecta înțelegerea istorică a Muzeului tecucean.
Daniel Bradea
(Sursa foto: „Dimineața”, anul 31, nr. 10182, 3.05.1935 și anul 32, nr. 10506, 24 martie 1936.)
