Cenaclul literar „Ion Creangă” din cadrul Casei Raionale de Cultură Tecuci a fost înființat în mai 1955, având ca scop sprijinirea tinerelor talente literare în dezvoltarea capacităților creative. Activitatea Cenaclului a constat în organizarea de ședințe de lectură și șezători literare, unde membrii puteau discuta și stimula creațiile celorlalți.
Începutul a fost modest, cu 10-15 membri, majoritatea profesori. Cenaclul a devenit rapid locul unde numeroase talente locale au găsit sprijin și îndrumare în drumul lor literar, având o influență semnificativă asupra comunității literare din regiune.
Anii de început și evoluția cenaclului literar „Ion Creangă”. Conform publicației „Viața Nouă” din 13 septembrie 1956, cenaclul literar „Ion Creangă” a cunoscut o perioadă de activitate intensă. Ședințele sale literare erau anunțate cu afișe mari pe străzi, iar asistența era întotdeauna numeroasă. Conducătorul cenaclului, doctorul Gheorghe (George) Dimitriu, a jucat un rol important în organizarea acestuia. Printre cei aproximativ 40 de membri ai cenaclului se numărau Gheorghe Laigner, Erna Aizic și Emil Băicoianu, acesta din urmă remarcându-se prin frumoasele traduceri din Pușkin.
Cenaclul a fost un incubator pentru talentele literare din zonă, atrăgând tineri din școli și întreprinderi. În decembrie 1958, presa susținea că cenaclul avea deja 230 de membri. În ultimele săptămâni ale anului, au fost organizate conferințe dedicate unor personalități literare precum N. Gogol, B. P. Hașdeu, I. Slavici, Al. Vlahuță și Al. Macedonski. Totodată, profesoarele Iulia Gheorghiu și Florica Barbu au susținut prelegeri despre pictorul Nicolae Grigorescu și poetul Ovidiu. Printre tinerele talente care s-au remarcat în această perioadă se numără Elena Pruia, Adrian Mierlușcă și Ion Țimbolski.
În publicația locală „Avîntul” din 23 noiembrie 1958, au apărut critici la adresa cenaclului literar „Ion Creangă”, care era acuzat că atrăgea doar un număr restrâns de iubitori de literatură, predominant intelectuali. S-a sugerat ca cenaclul să își extindă activitatea și să atragă și alte categorii sociale, nu doar intelectuali. Se sublinia: „Nu este de conceput că în Tecuci nu există printre muncitori sau printre funcționari elemente talentate, elemente care iubesc literatura. Dar aceștia trebuie să fie depistați și atrași la cenaclu. Popularizarea ședințelor cenaclului se face insuficient, iar activitatea acestuia se mărginește la prezentarea unor referate privitoare la viața și activitatea unor scriitori”.
Aceste critici par să fi avut un efect pozitiv. Conform datelor oferite de conducerea instituției în octombrie 1959, numărul membrilor cenaclului literar „Ion Creangă” din cadrul Casei Raionale de Cultură Tecuci a crescut de la 30 în 1955 la 230 în 1959, aceștia provenind din diverse categorii sociale, precum muncitori, elevi, studenți și funcționari. Valeriu Gorunescu publica în „Viața Nouă” din 4 decembrie 1959 un articol în care susținea că la ședințele de lucru bilunare ale cenaclului literar „Ion Creangă” participau, în medie, 150 de iubitori de literatură. Autorul arăta că cenaclul avea „vreo 300 de membri, majoritatea elevi” și putea fi recomandat și altor cenacluri literare pentru faptul că a reușit să atragă mase largi de elevi, cărora le-a fost transmis gustul pentru literatură, și, concomitent, au fost popularizate creațiile scriitorilor locali. Este improbabil ca cenaclul să fi atins un număr de 230 sau 300 de membri într-un interval de timp atât de scurt. În contextul în care Partidul Comunist se afla la conducere și presa era sub influența sa, vehicularea acestor cifre pare să fi avut un scop propagandistic.
În 1959, materialele discutate în cadrul Cenaclului erau împărțite pe tematici variate. Nu lipsea „politica contemporană”, dar erau abordate și probleme legate de „dezvoltarea la tineri a dragostei pentru creațiile cultural – artistice ale oamenilor de cultură români și străini”. Membrii cenaclului acordau o atenție deosebită studierii problemelor de limbă română, adunau material folcloric din comunele raionului Tecuci, traduceau opere literare din limba rusă și făceau schimburi de experiență cu cenaclurile literare din orașele Galați și Brăila. În același timp, au fost organizate mai multe șezători literare, în cadrul cărora au fost comemorați oameni de cultură români și străini. Cu un astfel de prilej, a fost aniversat poetul Șt. O. Iosif, la împlinirea a 84 de ani de la naștere, în satul Tecucel, comuna Buciumeni. De asemenea, membrii cenaclului au citit din propriile creații în mijlocul muncitorilor de la Fabrica de conserve.
La una dintre șezătorile literare organizate de cenaclul tecucean, în aprilie 1960, a participat ca invitat scriitorul Dumitru Almaș. Două luni mai târziu, a fost organizată o festivitate dedicată poetului Tudor Arghezi, la care au participat peste 200 de persoane. Evenimentul a inclus și aniversarea compozitorului rus P. Ceaikovski, culminând cu audiția ariei lui Lenski din opera „Evgheni Oneghin”.
În noiembrie 1960, cu ocazia „Lunii prieteniei româno-sovietice”, cenaclul literar „Ion Creangă” a desfășurat o serie de activități culturale dedicate acestui eveniment. Conferințele au abordat subiecte variate, precum „Lirica lui Pușkin”, „Viața și opera lui Gogol”, și „Despre trei mari poeți ai Marii Revoluții Socialiste din Octombrie: Alex. Blok, Esenin și Maiakovski”, prezentate de Emil Băicoianu, profesoara Maria Dimitriu și doctorul George / Gheorghe Dimitriu. Alte conferințe au fost susținute de profesorii Lidia Petriș, Dionisie Duma, Constantin Solomon și alți membri permanenți cenaclului.
Conform ziarului „Viața Nouă” din 14 decembrie 1960, cenaclul literar „Ion Creangă” din cadrul Casei Raionale de Cultură „23 August” Tecuci avea între „100 și 150 de participanți, care scriau și publicau lucrări promițătoare”.
Reorganizarea Cenaclul literar „Ion Creangă”. La începutul lunii ianuarie 1962, ziarul „Viața Nouă” publica articolul „Cenaclu fără activitate”. Autorul anonim remarca faptul că cenaclul literar din Tecuci, „un oraș cu tradiții literare”, a avut „o activitate frumoasă”, astfel că în 1961 „se discuta despre publicarea unei plachete cu lucrările literare ale membrilor săi”. Totuși, datorită stagnării activității cenaclului, lucrările adunate au rămas „undeva într-un sertar”. În această situație, s-a recomandat Secției de învățământ și cultură a Sfatului Popular Orășenesc Tecuci „luarea măsurilor necesare pentru ca cenaclul literar «Ion Creangă» din Tecuci să fie reorganizat și să-și reînceapă activitatea”.
Reorganizarea cenaclului s-a produs în noiembrie 1962, când la conducerea acestuia, în funcția de secretar, a fost numit profesorul Doru Scărlătescu.
În iunie 1963, la o consfătuire cu tinerii creatori, inclusiv membri ai cercului literar „Ion Creangă”, Doru Scărlătescu a prezentat o privire de ansamblu asupra activității acestuia. În materialul său, a relatat despre întâlnirile bilunare, atragerea de noi membri și nivelul artistic ridicat al lucrărilor citite, remarcându-se tineri autori precum Dionisie Duma, Ion Panait și Sofia Scorțaru, „care au publicat poezii, dovedind că pot scrie versuri apreciate”.
Au fost organizate șezători literare cu ocazia diferitelor aniversări, emisiuni literare la stația de radioficare a orașului Tecuci, și întâlniri cu scriitorii Mihu Dragomir, Dumitru Corbea și Valeriu Gorunescu. În cadrul cenaclului erau susținute conferințe pe teme diverse, precum „Țăranul oglindit în opera lui M. Sadoveanu” (Ana Petică), „Literatura, sursă de inspirație pentru muzica romantică”, „Realism, realism critic, realism socialist” etc. Concluzia a fost că activitatea cenaclului s-a îmbunătățit, însă „activitatea creatorilor din Tecuci trebuie să fie mai apropiată de viață, să oglindească vremurile minunate pe care le trăim și să fie permanent ancorată în realitate”.
Progrese și evenimente importante. Ion Voicu susținea, într-un articol publicat pe 8 august 1963 în ziarul „Viața Nouă”, că cenaclul avea peste 200 de membri. Ședințele acestuia erau caracterizate de discuții interesante și bine focalizate asupra tematicii lucrărilor prezentate. Membri activi, precum Emil Băicoianu, Gabriel Drăgan, Dionisie Duma, Ion Panaite, Mircea Țurcanu și Ana Petică, au contribuit semnificativ la calitatea artistică a creațiilor, fiind considerați adevărați „ucenici ai frumosului”.
Ședințele cenaclului se desfășurau de două ori pe lună, marțea. Întâlnirile la cenaclu, așa cum relata Maria Steiner în „Viața Nouă” din 5 ianuarie 1964, erau „deosebit de plăcute”, deoarece aici „făceai cunoștință cu variate probleme literare și cu diferite opere ale scriitorilor clasici și contemporani”. Cenaclul desfășura o activitate bogată, incluzând conferințe și simpozioane precum: „Viața și opera lui Eminescu”, ținută de profesorul Doru Scărlătescu; „Însemnătatea poeziei românești”, prezentată de procurorul V. Bălan; „Rolul femeii în lupta pentru libertate și dreptate”, expusă de Elena Buruiană, președinta Comitetului Orășenesc al Femeilor Tecuci; „Rolul muncii în regimul nostru democrat și importanța oamenilor muncii în munca productivă”, susținută de A. Simion, profesoară la Școala Medie nr. 1. De asemenea, erau „mult gustate și admirate scrierile și poeziile membrilor”, cum ar fi judecătorul Emil Băicoianu, procurorul V. Bălan, profesorul Dionisie Duma și doctorul Gheorghe (George) Dimitriu. Corespondenta din Tecuci conchidea că Cenaclul literar „Ion Creangă” era „activ”, și seara de marți, când se desfășurau ședințele acestuia, era așteptată cu nerăbdare de cei ce îl frecventau la Casa Raională de Cultură din orașul Tecuci.
Cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la moartea lui Ion Creangă, în decembrie 1964, cenaclul a organizat o serie de manifestări, incluzând simpozioane, concursuri și expoziții de fotografii. De asemenea, membri ai cenaclului literar s-au deplasat în comunele Buciumeni, Ghidigeni, Nicorești, Drăgănești, Matca, Corni și Cudalbi, unde au vorbit despre viața și creația marelui povestitor. Aceste activități au avut ca scop popularizarea operei lui Creangă și au atras participarea a peste 1.500 de persoane.
Ajunși în acest punct al poveștii cenaclului literar tecucean, este necesar să facem unele precizări referitoare la data înființării acestuia, deoarece în presa județeană a vremii au fost publicate informații inexacte. În ziarul „Viața Nouă” din 11 iulie 1964, Dionisie Duma publica articolul „Cenaclul literar «Ion Creangă» din Tecuci la un deceniu de activitate”, în care susținea că cenaclul a fost înființat în anul 1954. În același ziar, în numărul din 22 decembrie 1964, într-un articol nesemnat intitulat „Agenda cenaclului literar «Ion Creangă» din Tecuci”, se afirmă că „Anul acesta, cenaclul literar «Ion Creangă» din Tecuci împlinește onorabila vârstă de un deceniu”. Totuși, alte surse susțin că cenaclul a fost înființat în anul 1955. De exemplu, ziarul „Avântul” din 4 octombrie 1959, menționează ca dată de înființare a cenaclului literar „Ion Creangă” al Casei Raionale de Cultură Tecuci luna mai 1955. Ștefan Andronache, în „Tecuci – Evenimente, monumente, instituții, personalități, publicații. Ghid, Ediție revăzută și revizuită”, confirmă aceeași dată, luna mai 1955. În această situație, considerăm luna mai 1955 este data corectă a înființării cenaclului.
În articolul aniversar scris de Dionisie Duma, se menționează că cenaclul a pornit la drum cu un număr restrâns de membri, iar până la începutul lunii iulie 1964 a depășit cifra de 50. Acești membri proveneau din diverse domenii: elevi, studenți, muncitori, profesori, medici, juriști. Printre ei se aflau și scriitori cu o bogată activitate literară, precum Emil Băicoianu și Gabriel Drăgan, alături de tinere talente precum Ion Panait, Doru Scărlătescu, Antoaneta Bălan, Teodor Creangă și Gheorghe Bălan.
Activitatea cenaclului cuprindea seri literare, culegeri de folclor, întâlniri cu scriitorii, organizarea de concursuri, întâlniri cu muncitorii din diverse întreprinderi. Lucrările membrilor cenaclului „oglindesc teme majore ale contemporaneității, sunt de un nivel artistic ridicat, iar unele dintre ele au văzut lumina tiparului în presa locală și chiar în publicațiile literare centrale”. În cadrul unui concurs literar, s-au remarcat tinere talente precum: Aurel Brumă, Jana Sultan, Maria Panaite, Valerica Ferțu și Mircea Chiriac.
Aurel Brumă a primit aprecieri deosebite din partea autorului articolului. Absolvent al Școlii Medii din Tecuci, Brumă era un participant activ în cadrul cenaclului, având o creație în continuă dezvoltare, atât în poezie, cât și în proză. Ca exemple, au fost citate poeziile „Mâinile” și „Înainte”. În cea din urmă, imaginea războiului este prezentată într-o formă originală cu o atmosfera sumbră și apăsătoare a orașelor, redată sugestiv: „Ploaia de toamnă deasă și pătrunzătoare / Spăla de sânge cadavrul unui copil / Cu ochii de cer și cosiță de soare / Privea din tranșee soldatul orașul de peste râu! / Căutând cu trei degete tremurânde tabachera la brâu”.
Poezia „Mâinile” exteriorizează gândurile, arătând că acestea creează tot ceea ce este frumos și uman, concretizând idealurile: „Mâinile știu să zidească în pereți soarele! / Știu să are ogoarele! / Știu să rupă din stâncă argintul! / Să facă ce fac și plutașii! / Și mai știu să-și crească urmașii”. În ceea ce privește proza, a fost menționată nuvela „Ciuta”, despre care Dionisie Duma afirmă că demonstrează talentul lui Aurel Brumă și în proză.
Din creația Mariei Panaite a fost reprodusă o strofă din poezia „Ce iubesc eu”, „în care poeta își exprimă înaltele sentimente de dragoste față de patria noastră socialistă”: „Și viața o iubesc cu tot ce-nvăț din ea! Și-mi place să visez la viitor, / Dar cel mai mult pe tine, țara mea! Eu te iubesc, ca orice muncitor”.
Eleva Jana Sultan, se afla și ea pe un drum bun. Versurile din poezia „Descifrări”, încercau „să descopere sensurile noi ale vieții pe care le găsește pulsând în marile tractoare, în sonda ce erupe cald țiței, în gravitatea muncii fremătătoare a construcției socialiste de pe tot cuprinsul patriei”.
Valerica Ferțu, elevă în clasa a IX-a, era considerată „un real talent încă de pe acum, în ciuda vârstei fragede”. Autoarea demonstra în poezia „Greierele și furnica”, „multă maturitate în gândire, originalitate, finețe în construcție și prospețime în imagini. Tânăra poetă vede lucrurile dintr-un unghi cât se poate de propriu. Greierele și furnica, aceste personaje de faimă universală, sunt văzute prin prisma contemporaneității, căci, după cum spune autoarea: «El (greierele) a-nvățat-o cum să evite / Ea (furnica) să muncească, să se-avânte». Imagini cum sunt: decolorarea lunii când apar zorii, căderea fulgilor de noapte, creșterea cântecului ca un val, dovedesc sensibilitate artistică”.
Membrii cenaclului din Tecuci abordau și alte genuri literare. Gheorghe Bălan a realizat două lucrări dramatice, „Celina” și „Iubire de înaltă tensiune”, iar Teodor Creangă a scris piesa de teatru într-un act „Nuntă în gospodărie”.
La finalul articolului, se afirma că „cenaclul literar «Ion Creangă» din Tecuci are în sânul său elemente de talent, creatori îndrăgostiți de artă, care fac mândrie regiunii noastre”.
Într-un alt articol de bilanț, publicat pe 22 decembrie 1964 în paginile ziarului „Viața Nouă”, se consemna faptul că, în perioada trecută de la înființare până la sfârșitul lui decembrie 1964, activitatea cenaclului s-a manifestat în diverse forme: poezie, proză, teatru, texte pentru brigăzile artistice de agitație, culegeri de folclor etc. Membrii cenaclului formau un colectiv închegat și omogen, indiferent de pregătirea profesională, cuprinzând atât tineri, cât și vârstnici.
Pentru contribuția adusă la buna desfășurare a activității, erau amintiți membrii vechi ai cenaclului: Emil Băicoianu, Gheorghe (George) Dumitriu, Gabriel Drăgan, Gheorghe Bălan, precum și cei din generația mai tânără, ca Ion Panait, Aurel Brumă și Jana Sultan. Membrii cenaclului își prezentau lucrările originale în ședințe de lucru, unde acestea erau discutate, iar cele „apreciate pentru valoarea artistică și conținut au fost publicate în presa locală («Anii lui», «Viața Nouă», culegerea literară «Pagini dunărene»), precum și în cea centrală de specialitate («Luceafărul», «Iașul literar», «Albina»)”.
Referitor la activitatea curentă, se menționa că după vacanța de vară, cenaclul și-a reluat activitatea în luna septembrie, iar în perioada scursă s-au ținut trei șezători literare în localul Casei Raionale de Cultură. În ultima ședință au citit Dionisie Duma -poezie și Matei Bobirnac – teatru.
Doru Scărlătescu observa în poeziile prezentate de Dionisie Duma (poemele „Vârsta de mare încredere”, „Rămânere”, „Imperativă”, „An nou”, „Cunoaștere”) „un oarecare progres, o ieșire în larg, o concentrare a ideilor pe un singur nod definit (mai ales în poemul «Vârsta de mare încredere»)”, subliniind că „autorul se află pe un drum bun, cu excepția câtorva abstracțiuni, cum ar fi cele din «Imperativă» și «Cunoaștere», de care trebuie să se ferească în viitoarele sale lucrări”.
În partea a doua a ședinței, Matei Bobîrnac a citit fragmente din piesa de teatru Barbara. A fost remarcată originalitatea subiectului ales, „autorul dovedindu-se a fi un bun mânuitor al dialogului, în ciuda unor lacune de stil și a unor gratuități, la care ar trebui să renunțe. Piesei îi lipsește tonul sonor al contemporaneității, ceea ce-i scade din valoare. O atentă refacere ar putea duce la un lucru reușit”.
Concluzii. În general, fiecare persoană are, pe lângă ocupația principală, o pasiune căreia îi dedică cea mai mare parte din timpul său liber. Acest lucru este valabil și pentru iubitorii de literatură din Tecuci. Aceștia se adunau bilunar, marțea, la cenaclul literar „Ion Creangă” al Casei Raionale de Cultură. Deși proveneau din diverse meserii și aveau vârste variate, erau uniți de această a doua pasiune.
Discutarea lucrărilor constituia un prilej prețios de învățare nu doar pentru autorii respectivi, ci și pentru toți participanții. Însușirea tehnicii analizei compoziției și măiestriei literare, formarea abilității de a sesiza conținutul ideatic al lucrărilor, de a desprinde esențialul și de a identifica părțile slabe sau neconvingătoare, reprezentau aspecte importante ale manifestărilor din cadrul cenaclului literar.
Astfel, cenaclul literar „Ion Creangă” al Casei Raionale de Cultură din Tecuci, prin activități variate și susținute, a reușit să atragă și să formeze talente literare locale, contribuind semnificativ la îmbogățirea vieții culturale a orașului.
Daniel Bradea
Fotografii: colecția Viorel Burlacu.
