Sfânta Treime. Hramul mănăstirii din codrii Buciumenilor 

  

Luni, 24 iunie, în a doua zi de Rusalii se sărbătorește Sfânta Treime, iar tecucenii și credincioșii din multe zone apropiate merg la hramul care se desfășoară la Mănăstirea „Sfânta Treime” din pădurea de la Buciumeni.  

Sfânta Treime 

Praznicul Sfintei Treimi a fost aşezat a doua zi după Pogorârea Sfântului Duh, când se descoperă oamenilor şi a treia Persoană a Preasfintei Treimi, Sfântul Duh, pentru a arăta că mântuirea oamenilor este lucrarea lui Dumnezeu, Unul după fiinţă, dar care are trei feţe sau ipostasuri, Tatăl, Fiului şi Duhul Sfânt. Învăţătura despre Sfânta Treime este greu de înţeles, spune arhimandritul Ilie Cleopa, dar este spre folosul nostru să înţelegem câte ceva. 

 Este absolut necesar să cunoaştem despre Sfânta Treime cât este cu putinţă omului. Dar oricât am învăţa, nu-i destul căci nici îngerii, nici heruvimii, nici serafimii nu pot dogmatisi şi teologhisi despre Preasfânta Treime, însă toţi suntem datori să învăţăm cât putem. Persoanele Sfintei Treimi sunt Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Tatăl este nenăscut şi nu are cauză. El este izvorul celorlalte două persoane. Fiul este născut din Tatăl mai înainte de toţi veci, precum se naşte cuvântul din minte, iar Duhul Sfânt purcede din Tatăl şi Se trimite în lume prin Fiul. 

O imagine a Sfintei Treimi suntem noi oamenii care avem minte, cuvânt şi duh, căci suntem creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. 

Hramul mănăstirii „Sfânta Treime” 

Mănăstirea Buciumeni se află în localitatea cu același nume și a fost declarată ca monument istoric, fiind una dintre cele mai vechi locașuri de cult ale județului Galați. Primele urme ale vieții monahale de aici se pare că dăinuie din secolul al XVI-lea. Două secole mai târziu se ridica o mică biserică de lemn la inițiativa unor călugărițe, care ulterior a fost strămutată în cimitirul Mănăstirii Bogdana. 

 Apoi, o perioadă a funcționat ca metoc al mănăstirii Văratec, însă între 1840-1844 s-a construit biserica din prezent. În 1860 schitul este desființat, iar spre finalul secolului este reabilitată și pictată la inițiativa episcopului Melchisedec al Romanului. Trece cu greu prin intemperiile istoriei (mai ales de regimul comunist) și ale naturii (cutremure), urmând ca după 1990 să înflorească viața monahală a mănăstirii. 

 Este situată într-un loc pitoresc, plin de natură și de liniște. Aici viețuiește o obște de maici, iar biserica poartă două hramuri: „Sfânta Treime” şi „Acoperământul Maicii Domnului” (1 octombrie). 

A devenit tradiție ca mulți tineri din liceele Eparhiei Dunării de Jos să își îndrepte pașii către codrii Buciumenilor în zi de hram, pentru participare la Sf. liturghie și dialogurile din pădurea cu tei.