După cum bine se știe, începând din anul 2011, în România se sărbătorește la 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale. Este ziua în care s-a născut marele nostru poet Mihai Eminescu.  

Această zi a fost propusă printr-un proiect de lege inițiat de Camera Deputaților, finalizat prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010. Mai trebuie amintit faptul că într-o ședință a Academiei Române din 25 ianuarie 1902 Titu Maiorescu a predat un număr de 14.000 file de manuscrise eminesciene Academiei Române, Eminescu primind apoi și titlul de Membru al Academiei Române, post mortem, la data de 28 octombrie 1948. Să nu uităm că dacă România și-a stabilit Ziua Culturii la 15 ianuarie, ziua de naștere a marelui Eminescu, Spania are ziua culturii la data nașterii marelui Miguel de Cervantes în timp ce Republica Moldova, sărbătorește Ziua Culturii tot pe 15 ianuarie. 

Vorbind de Eminescu, să ne amintim de cuvintele marelui Tudor Arghezi – „A vorbi despre Eminescu este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă. Nu poate să ajungă vorba până la el fără să îi supere pe ceilalți. Eminescu este Sfântul Preaînaltul al versului românesc”. În același timp, Tudor Vianu spunea – „Fără Eminescu, noi am fi mult mai săraci”. 

 Acum, manifestările dedicate Zilei Culturii și a nașterii marelui poet au început pe 15 ianuarie 2024, la ora 10, când mai mulți reprezentanți ai Casei de Cultură, ai Muzeului, Consiliului Local, dar și alți iubitori de cultură, au ținut să fie prezenți în fața bustului marelui poet din Parcul „Al.I. Cuza”. Manifestarea a fost deschisă de managerul Casei de Cultură Tecuci, Cristian Gabriel Călugăru, cel care a vorbit de importanța acestor două evenimente după care a luat cuvântul poetul Dan Vîță, președinte al Cenaclului literar „Calistrat Hogaș” care a venit cu importante precizări legate de mult discutata adevărată dată de naștere a poetului, unii susținând data de 14 decembrie 1849 sau chiar 20 decembrie 1849, dar rămânând la data de 15 ianuarie 1850.  

În continuare, a luat cuvântul profesorul Vladimir Radu, consilier local, amintind de faptul că Eminescu este un continuator al poeziei lui Costache Conachi, amintind și de alți poeți importanți ca Alexandru Vlahuță, Bacovia, Labiș, Marin Sorescu și chiar tecuceanul nostru Dionisie Duma, la toți aceștia simțindu-se aportul eminescian. În final, reprezentanți ai Casei de cultură dar și din participanți, au depus câte o floare la monumentele personalităților de pe aleea din Parcul Cuza ca semn de prețuire al acestora de Ziua Culturii Naționale. 

 Activitatea a continuat apoi, începând cu ora 16, la Sala Studio a Casei de Cultură și a fost deschisă de managerul  Cristian Gabriel Călugăru, începând prin a spune că este o mare onoare, pentru noi toți, să participăm la acest măreț eveniment de cinstire a marelui poet Eminescu. După ce a punctat principalele evenimente din viața și activitatea acestuia, având în vedere faptul că tot azi este și Ziua Culturii Naționale, ne-a invitat să urmărim un film documentar dedicat marelui sculptor tecucean George Apostu, fost elev al Liceului de băieți „Dimitrie Sturdza” din Tecuci, material cu titlul „Sufletul din daltă”, subliniindu-se și faptul că de la acesta am învățat și mai mult ce înseamnă adevăratul echilibru în toate. Despre acest mare artist, am urmărit aprecieri venite de la sculptorul Napoleon Tiron, artistul plastic Dinu Apostu, nepot al marelui sculptor dar și de la sculptorul Maxim Dumitraș. 

Moderatorul evenimentului, poetul Dan Vîță ne spune că cenaclul pe care îl conduce – „Calistrat Hogaș” se află acum în cel de al șaptelea deceniu de existență, acesta începând să funcționeze din anul 1955, pe lângă Casa de Cultură, în primii 10 ani sub numele de Cenaclul literar „Ion Creangă”. Continuă, menționând că recent membrii cenaclului au scos de sub tipar un nou volum cu lucrările acestora, cu titlul de „Compania de zbor”. Continuă, spunând că se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, dată la care sărbătorim și Ziua Culturii Naționale, acesta fiind considerat, pe drept cuvânt și „Anul Eminescu”. 

 A fost apoi rândul membrilor cenaclului să prezinte materiale dedicate marelui poet și primul a fost invitat poetul scriitor Constatin Oancă, membru al USR. După ce a vorbit mai mult despre importanța lui Eminescu în cultura națională și nu numai, a încheiat spunând „De fapt, Eminescu s-a născut plecând”. 

În continuare, a luat cuvântul poetul Adrian Răcaru, redactor șef al revistei „Tecuciul literar-artistic”, care după ce citește poezii dedicate marelui poet, fiind și Ziua Culturii ne vorbește de activitatea sculptorului Constantin Brâncuși la Paris.  

A fost apoi invitată pe scenă prof. poetă Dorina Vârlan, deținătoare a unui premiu de debut la Festivalul de poezie „Costache Conachi” dar și a altor importante premii. Aceasta încheie prin a zice că a fost onorată să participe ca invitată la acest eveniment.  

Următorul invitat pe scenă a fost poetul publicist Tănase Dănăilă care a precizat că „Eminescu este înainte de toate un bun și adevărat roman”. Continuă prin a ne aminti de un poet cu legături tecucene, Ștefan Petică, după care ne prezintă poeziile „Colind pentru Eminescu” – versuri Grigore Vieru, „Testament”, o poezie dedicată lui Eminescu, dar și „Poeții nu au identitate” și „Ruga către Eminescu”.  

A urcat apoi pe scenă prof. poet Săndel Stamate, care începe prin a ne vorbi de satul natal Liești și continuă cu poezia „Captiv”. 

 Este invitat pe scenă, iscusitul bibliotecar, poet, un adevărat colecționar de cărți, multe din ele cu autografe ale autorilor, Iancu Huzum. Reamintește de perioada în care Eminescu, pe lângă alte funcții primite, a fost și bibliotecar. Ne prezintă apoi volume cu poezii ale lui Eminescu apărute în limbi diferite – chineză, japoneză, engleză și chiar vietnameză. Ne vorbește și de un volum al lui C. Lupeanu, apărut în anul 1989 la Londra și încheie prin a ne vorbi de „Cartea nunții” a lui G. Călinescu, dar și de poetul Darie Novăceanu, fost traducător și Director al Academiei din Spania. 

Ultimul membru al cenaclului prezent pe scenă a fost prof. poet și epigramist Aurel Scarlat, care ni-l prezintă pe Eminescu ca demn continuator al lui Iacob Negruzzi, după care ne prezintă câteva epigrame și încheie cu poeziile dedicate lui Eminescu – „Curtoazie” și „Trăiește clipa”. 

 A fost apoi rândul prof. doctor Daniel Mazilu să ne prezinte expozeul cu tema „Nopțile culturii române – momente de sforțare creativă, de documentare, cenzură și ignoranță în așteptarea Luminii”. Distinsul profesor a început prin a ne vorbi de Eminescu prin citate ale unor mari personalități despre acesta, cum ar fi Titu Maiorescu, Mircea Eliade, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Garabet Ibrăileanu, Tudor Vianu și alții. Amintește și de faptul că Eminescu a realizat în scurta lui viață peste 15.000 de manuscrise.  

Despre Eminescu se spunea că dacă vorbește de la Iași, sau București, cuvintele lui aveau ecou și la Istanbul, de exemplu. Mai amintește și de trilogia realizată de Cezar Petrescu, dedicată lui Eminescu și încheie cu frumoasele cuvinte „Așa-i de albă noaptea”. 

 Ultima parte a manifestării a fost dedicată muzicii prin invitarea în scenă a solistei Ana Maria Donose și a pianistei Andreea Moroșanu. Ana Maria Donose este solistă a Teatrului de Operă din Iași, a jucat și într-un film cu Steven Seagal dar și în „Ana, mon amour” – un film de Călin Peter Netzer. Să amintim faptul că bunicul Anei Maria, Ștefan Donose, a fost și el tenor în corul Operei din Iași iar muzicologul Vasile Donose este fratele bunicului ei. Pianista Andreea Moroșanu este profesoară la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași.  

În program, cele două interprete au prezentat lucrările – „Eu mă duc” de G. Enescu, „Te știam numai din nume” de E. Doga, „Pasaacaglia” de Handel, „Căsuța părintească” de E. Doga, Claude Debussy – „Arabesque”, „Ochiul tău iubit” de E. Doga, Valsul din filmul „Dulcea și tandra mea fiară” de E. Doga și Muzică din opera „Valurile Dunării” de I. Ivanovici. 

Aprecieri pentru prestația tuturor și felicitări pentru organizare și reușita evenimentului. 

Iancu Aizic