Comuna Buciumeni este o localitate care are în componența ei patru sate – Hânțesti, menționat prima oară în anul 1596, Vizurești, datat cu anul 1646, Tecucelul Sec, cu actul de naștere din anul 1668 și Buciumeni, inițial atestat sub numele de Vladnic în anul 1617 și din anul 1634 cu denumirea de Buciumeni.  

Această zonă a dat mari oameni de seamă precum academicianul Anghel Rugină, pictorul Ovidiu Brăescu, scriitoarea poetă Natalia Negru, renumita parașutistă cu record mondial Smaranda Brăescu, profesorul scriitor – eseistul, pedagogul și creatorul revistei „Școală gălățeană”, una dintre cele mai longevive reviste din țară, Ghiță Nazare și alții. Să nu uităm faptul că, în anul 1904, au poposit pe aceste locuri istoricul N. Iorga, scriitorul Mihail Sadoveanu și poetul Kimon Loghi, invitați speciali la ceremonia căsătoriei Nataliei Negru cu St.O. Iosif. Prin acei ani, la Buciumeni, pe lângă Căminul Cultural, mai exista și o bibliotecă dar și o instituție culturală cu numele de „Casa memorială Vasile T. Dimitrescu”, toate acestea renumite în tot fostul județ Tecuci. Azi, activitatea se desfășoară la Căminul cultural „St.O. Iosif”, în fața căruia găsim și busturile Nataliei Negru și Smarandei Brăescu. Tot aici, la Buciumeni, în urmă cu mai mulți ani mai exista și un apreciat muzeu sătesc, întemeiat prin anii 1986 de generalul de brigada în rezervă dar și istoricul Neculai I. Stanciu – Buciumeni, mutat apoi la Galați. Să nu uităm și faptul că tot de aici, a plecat și renumitul medic Dimitrie Negru, întemeietorul școlii de radiologie. 

 Sâmbătă, 22 februarie 2025, ing. Alexandru Dimitrescu a  făcut invitația de a participa aici, la o activitate unde Primăria comunei Buciumeni în colaborare cu Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, Școlile gimnaziale „Natalia Negru” și „Smaranda Brăescu” au organizat o manifestare cu titlul „File de istorie locală”.  

Manifestarea, care l-a avut moderator pe iscusitul prof. ing. Alexandru Dimitrescu, a început cu intonarea Imnului României. Moderatorul a început prin a mulțumi pentru participarea la acest eveniment, prezentând pe ecran o fotografie cu un grup de locuitori ai comunei, care au participat la inaugurarea acestui Cămin Cultural în anul 1938. Ne spune că acum dorește revigorarea activității culturale din comună. Aici, a fost modernizată sala și au fost procurate scaune moi, confortabile. Am vizitat și grupurile sociale și curățenia și igiena domneau peste tot. 

În continuare, a fost invitat pe scenă primarul comunei, Eduard Petrișor Dragoș, acesta începând prin a mulțumi tuturor invitaților pentru participarea la acest eveniment. Au fost  adresate mulțumiri sufletului acestei acțiuni – ing. Al. Dimitrescu, Muzeului „Teodor Cincu” din Tecuci, Colegiului Național „Spiru Haret” Tecuci și încheind prin a reproduce o parte din cuvintele marelui Iorga – „Cine nu își cunoaște și respectă istoria, e ca și cum nu ți-ai cunoaște și respecta părinții”. 

 Revenind la calitatea de moderator, ing. Dimitrescu a adus în prim plan poezia „Nunta Zamfirei” a marelui Coșbuc cu frumosul început „E lung pământul, ba e lat” motiv pentru care l-a invitat în scenă pe profesorul doctor Cezar Ungan, pentru a ne prezența principalele coordonate și date istorice ale comunei Buciumeni.  

Au urcat apoi pe scenă elevii Școlii gimnaziale „Smaranda Brăescu” din Buciumeni, pregătiți de profesorii Const. Oiță și Marin Munteanu, cu un program foarte bine alcătuit, începând cu frumoasa piesă „Suntem români mereu” și cu îndemnurile patriotice de iubire de țară. Reușită și apreciată a fost și piesa „Acasă-i România”, timp în care membrii grupului fluturau stegulețele tricolore, îmbrăcați în straie populare.  

În final, au prezentat un montaj literar dedicat patroanei spirituale a școlii – parașutista Smaranda Brăescu. Au intrat apoi în scenă elevii Școlii gimnaziale „Natalia Negru”, pregătiți cu mult devotament de profesoara Alina Melinte. Am admirat evoluția celor 12 membri ai grupului care, în final, au prezentat și o poezie de Natalia Negru dar și frumoase dansuri populare. 

 A fost apoi invitată profesoara Monica Iuliana Onica de la CNSH pentru a ne vorbi și prezenta Programul „Platforma de educație” la care colaborează de mai mult timp. Ne spune că se mândrește cu elevii pe care îi pregătește în acest program din anul 2022, program care cuprinde mai multe activități, amintind și de Simpozionul Interjudețean, cu materiale cuprinse în volumul Rising Society, partea I, NR. 4 / 2024. Aduce în continuare, în acest sens, mulțumiri pentru sprijinul acordat Muzeului de Istorie Tecuci, Casei de Cultură Tecuci, Primăriei Tecuci, colecționarului de ilustrate Tiberiu Jalbă și, nu în ultimul rând, ing. Dimitrescu, cel care a răspuns „prezent” la toate solicitările.  

Am urmărit apoi un material filmat de eleva Adela Crăciun – cl. XI B, cu titlul „Smaranda Brăescu, regina cerului”. A urmat o altă prezentare, a elevei Patricia Onica, coordonată de prof. dr. Cezar Ungan. 

Profesoara Onica a ținut să mulțumească și părintelui Mihai Roșu, prezent în sală, pentru sprijinul primit. Ne vorbește în continuare de vizitele efectuate prin acest program la Mănăstirea de la Buciumeni, la Sihastru și Piroboridava. Încheie prin a spune că elevii trebuie să cunoască toate aceste date istorice și, mai ales, importanța lor. 

Ing. Dimitrescu amintește publicului că la Nicorești părintele Mihai Roșu a reușit să amenajeze un frumos muzeu și spune că trebuie făcute toate intervențiile necesare pentru ca muzeul care a fost la Buciumeni și transferat la Galați, să revină aici, unde îi este locul, la Buciumeni. 

 În continuare, muzeografa Daniela Alecsa a prezentat volumul intitulat „Dincolo de culmi și neguri, Smaranda Brăescu”, o lucrare la care și-a adus aportul Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci și Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați, unități de cultură reprezentate de Daniela Alecsa și Mihaela Damian. Albumul, așa cum ne spune vorbitoarea, cuprinde date, informații și evenimente din viața celebrei parașutiste Smaranda Brăescu. Aflăm din descrierile făcute faptul că de mică Smaranda, așa cum o spune și istoricul Neculai Stanciu – Buciumeni, avea mai mult comportări băiețești și îi plăceau lucrurile greu de făcut. Ea a dorit enorm să zboare, să devină aviator, în acest sens a trecut și pe la Aviația din Tecuci, dar nereușind acest lucru s-a îndreptat spre parașutism. Să nu uităm că tot din zona noastră, a intrat și a fost renumită în aviație și Elena Caragiani. Despre Smaranda, ne spune vorbitoarea acum, putem recunoaște faptul că „A sfidat legile fizicii și a gravitației. Ea și urmat scopul propus și a dorit, a crezut în performanțele ei și și-a realizat pe deplin năzuințele. Simțindu-și moartea, a spus – Eu voi continua să zbor!”. 

Revenit la calitatea de moderator în final, ing. Dimitrescu ne spune că va lupta și va face tot posibilul ca viața culturală de la Buciumeni să redevină ce a fost. Sper în sprijinul autorităților locale, care până acum m-au sprijinit în acest sens. Solicit totuși sătenilor să caute prin arhive poze cu viața culturală a trecutului comunei. Amintesc cu drag, acum, de două mari personalități locale – Teodor Angheluță, fondatorul primei Asociații culturale din Buciumeni și Marțian Dabija, un instrumentist renumit din zona culturală a comunei noastre. Să nu uităm că satul nostru este bogat, ne trebuie însă multă muncă și mult devotament pentru actul cultural. Mai mulțumesc încă odată, autorităților locale pentru sprijinul primit, la fel și unităților colaboratoare la acest program, pe care, de acum, dorește a fi cel puțin, lunar. 

A fost o activitate reușită, cu o sală mai mult decât plină. Mulțumiri ing. Dimitrescu pentru că a pus o mașină la dispoziția delegației tecucene pentru transport.  

Iancu Aizic