Scrisoare deschisă

 

Domnule primar, Domnilor consilieri,

Că sunt multe lucruri de îndreptat în orașul nostru știe oricine și nădejdile noastre se reînnoiesc de la o legislatură la alta, fără prea multe șanse de rezolvare. Nu mi-am propus să fac inventarul lor și nici nu cred că pot fi îndreptate într-o singură legislatură.

Una dintre ele însă este așa de revoltătoare că mă complexează în neputința mea. Mi-e rușine că mi-am paralelizat viața cu ea și n-am făcut nimic pentru îndreptarea ei.

Noi, Domnule Primar, suntem ființe trecătoare și locul pe care-l ocupăm în societate este la fel de vremelnic. Dar după noi, după trecerea noastră vine istoria care ne judecă, iar judecata istoriei  este singura dreaptă și necruțătoare.

Pentru unul din colegii și contemporanii noștri, un istoric a cărui competență a fost deja probată prin studiile publicate și bine apreciate de specialiști – istoricul Daniel Bradea – nu se găsește un loc de muncă și-și publică lucrările, de interes fundamental pentru orașul nostru fără nici o contribuție din partea orașului, pe care-l slujește cu credință, sacrificiu și devotament.

Sigur că istoria îl va judeca pe cel care putea să facă ceva pentru el și n-a făcut-o, dar ne va judeca și pe noi, cei cu pretenții intelectuale și-am asistat nepăsători la spectacol. Blamul va cădea pe primar, dar și pe noi ne va umple de rușine.  Sper, d-le Primar, să găsiți o soluție pentru e evita blamul și pe noi de rușinea neputinței noastre.

Am scris aceste rânduri cu năduf, dar dacă se va găsi o soluție înseamnă că a avut ecoul așteptat.

 

Cu stimă ne-erodată,

Prof. Ionel Necula