Mai întâi a fost un zvon, o știre contradictorie și imprecisă, care n-a tulburat prea mult liniștea târgului: Dan Mateescu este bolnav – o veste aproape banală, dacă avem în vedere că în condiții de pandemie, nu știe nimeni dacă este perfect sănătos.
Apoi veștile au devenit tot mai precise și mai spăimoase. Dan Mateescu a încetat din viață, când fila de calendar arăta 10 iulie 2021, iar mierlele cuibărite în stejarul secular și-au acordat imediat cântarea după struna cea mai groasă. Artistul care a găsit câte un loc potrivit pentru toți corifeii spațiului cultural tecucean, s-a trezit că nu mai are un loc sub soare. A murit discret și precipitat de parcă i-ar fi fost teamă să nu întârzie la întâlnirea cea de pe urmă. Tecuciul a rămas cu un artist mai puțin și cine știe când și cine va umple golul lăsat liber de Dan Mateescu.
A fost norocul cel bun al Tecuciului, căci datorită lui orașul se poate mândri cu o Alee a personalităților tecucene și cu busturile altor făclieri care au strălucit pe firmamentul bucolicului nostru oraș.
Mi-a fost aproape, iar relațiile noastre au rămas neumbrite de țâfne sau vanități indigeste. L-am apreciat sincer și-s convins n-a fost recunoscut așa cum ar fi meritat. Cred că generațiile ce vor urma vor ști mai bine decât noi cât de înalt va trebui construit soclul care să-l reprezinte.
Somn liniștit Dan Mateescu și Dumnezeu să te țină sub veghea Lui.
Ionel Necula
