Distinsa profesoară Marieta Filiță a fost condusă pe ultimul ei drum

 

Marți, 16 noiembrie 2021, începând cu ora 10, un public numeros a ținut să fie prezent la Capela de la Biserica Înălțarea Domnului, de pe str. Gh. Petrașcu, păstorită de părintele Forda, pentru a participa la slujba de plecare din această lume a îndrăgitei profesoare.

Am plecat spre acest loc pe un traseu special, pentru a mai trece încă odată pe str. Costache Negri, stradă paralelă cu Strada Mare, unde la nr. 185, a locuit familia Filiță, care, pot spune, a fost vecină cu mine, eu locuind pe Strada Mare la nr. 211. Țin minte că prin anii 1970, când s-au dat în funcțiune blocurile A de pe str. I. Petrovici, s-au mutat cu lucrurile încărcate într-o căruță.

Ajuns la capelă, am remarcat numeroase coroane cu flori, la loc de cinste stând cele de la CNSH și CNAE locuri în care profesoara a activat cel mai mult timp.

După oficierea slujbei de către părintele Neculai Forda și după ce a făcut o succintă prezentare a celei ce ne părăsește, părintele a dat cuvântul Decanului de vârstă al profesorilor tecuceni, prof. Virgil Pavel. Acesta începe spunând că astăzi, distinsa și apreciata profesoară ar fi împlinit frumoasa vârstă de 85 de ani. Continuă, adăugând că profesoara Marieta Filiță a făcut, pentru municipiul Tecuci, adevărată  istorie, trecând și trăind în vremuri și perioade diferite. De aceea, astăzi îi aducem un pios și sfânt omagiu.

Profesorul Pavel a continuat cu prezentarea câtorva date biografice ale profesoarei Filiță subliniind faptul că predând la început Limba Rusă și apoi Limba Română, a trecut prin două lumi diferite și de multe ori a reușit să îmbine elemente importante din cele două culturi, având ocazia de a le compara și lua de la ele tot ce e mai bun. Din punct de vedere familiar, a contribuit la educația copilului lor, Dragoș, absolvent al Facultății de Mecanică, dar și de drept, având în nora ei, doctor Rodica Filiță, un ajutor de bază.

Vorbind despre numeroasele promoții care au trecut prin mâna ei, se oprește la una din primele  promoții, cea a anului 1968, unde printre absolvenții ei se numără și Iancu Aizic, autor al cărții „După 50 de ani… jarul nestins al amintirilor” din care lecturează tableta intitulată „Respectele mele doamna profesoară Marieta Filiță”, o descriere a felului cum o vedeau elevii acum aproape 60 de ani.

După cuvântul de închidere al părintelui Forda, subsemnatul a intervenit spunând că profesoara Filiță a însemnat mult pentru tecuceni, dovadă fiind interesul cititorilor pentru articolul care semnala urcarea la ceruri.

 

Iancu Aizic