Personalități tecucene – Maria Cincu

  

Maria Cincu s-a născut la Tecuci, pe 5 aprilie 1855. A fost fiica lui Anton și Sultana Cincu. Și-a petrecut copilăria la țară, pe moșia părintească. A fost educată de profesori particulari și de bunică. La 14 ani avea cunoștințe solide de limba, cultura și istoria Franței. Pe măsuța de lucru se găseau tot timpul marile reviste franceze: „L’ Illustrațion”, „Revue deux Mondes” etc. Limba română și religia i-au fost predate de preotul seminarist Enache Tucar. Bunica, Smaranda Cincu, îi făcea în fiecare sâmbătă un examen general cu tot ce învățase în timpul săptămânii. Atunci când răspundea fără greșeală era recompensată cu o plimbare sau un dar.  

Anton Cincu i-a lăsat prin testament moșia Berheci (pe care se afla fabrica de coniac D. Navvile), moșia Ivești (jud. Tutova) și suma de 80.000 lei pentru a-și cumpăra o casă. 

Pe 3 februarie 1877 s-a căsătorit cu avocatul Dumitru Boldur Costache Epureanu. În memoria acestuia, la 10 aprilie 1906, a donat primăriei suma de 500 lei cu promisiunea că anual va dona 500 sau 1000 lei pentru întreținerea unui pat la spitalul „Anton Cincu”.  

 La câțiva ani de la moartea lui Epureanu s-a recăsătorit cu Constantin Mille, proprietarul ziarului „Adevărul”. Presa anunța că ceremonia căsătoriei civile dintre cei doi a avut loc la București, pe  19 mai 1903. Această căsătorie i-a adus lui Mille capital financiar și sprijin politic. În numărul aniversar al ziarului „Dimineața”, apărut în noiembrie 1933, Maria C. Mille a povestit cum i-a asigurat soțului său fondurile  necesare pentru a edita ziarul: „E drept că eu l-am sfătuit atunci ca pe lângă marele ziar politic Adevărul să scoată și o gazetă populară de informații, fapte, literatură etc. Fondurile îi cam lipseau și soțul meu nu îndrăznea să mi-o spună. Atunci eu cu ajutorul fraților mei, [Teodor și Nestor Cincu ad. n.],  mi-am vândut o pădure, și într-o seară, când era mai îngândurat, i-am pus sub șervet, înfășurați într-o hârtie albă, pe care am scris Dimineața No. 1, suma ce o obținusem. Ca să-ți descriu bucuria soțului meu nu am cuvinte, dar și a mea era tot așa de mare”. 

În același interviu Maria Mille a clarificat și modul în care  a fost finanțat ziarul „La Roumanie”: „O femeie, o femeie drăguță, cu suflet de bună româncă a fost furnizoare a fondurilor cu care s-a creat acest ziar. Soția lui P. Brătășanu, lovită de o cruntă boală, muri atunci în Elveția. Ea lăsă o sumă de 50.000 de franci cu expresa dorință  a fi întrebuințată unui scop patriotic românesc. Atunci soțul meu sfătui pe P. Brătășanu să închine această sumă fondării ziarului La Roumanie, care astfel luă ființă”. 

Menționăm faptul că între Constantin Mille și Nestor Cincu a fost o strânsă prietenie. Marele moșier și politician tecucean se afla în cercul de colaboratori intimi ai lui Take Ionescu, liderul Partidului Conservator – Democrat, atrăgându-l şi pe C. Mille în acest cerc. Atunci când venea la București, Nestor Cincu locuia în vila lui Mille din strada Polonă. În 1911, aici l-a cunoscut și a stat la aceeași masă cu doctorul de origine bulgară Cristian Racovski  care se ascundea de agenții siguranței. În 1918, când Nestor Cincu se afla refugiat cu familia la Odessa, acest fapt nu avea să aibă nicio importanță pentru doctorul devenit revoluționar bolșevic. Martorii  oculari  au  relatat  că  Racovscki și banda sa l-au supus pe Nestor Cincu la „toate neomeniile și chinurile… batjocorindu-l prin uneltele sale în modul cel mai sălbatec în portul Odessei, în asistența chiar a membrilor familiei sale”. 

Moartea politicianului tecucean, survenită la 25 ianuarie 1927, îl afectează foarte mult pe Mille. Smulgându-se de lângă corpul bunului său prieten a plecat la București, însoțit de Iosif Nădejde, și el tecucean, să discute cu ministrul justiției Legea presei. De acolo a plecat la înmormântarea lui Nestor Cincu, iar mai apoi în patul de boală răpus de o bronho-pneumonie severă care în cele din urmă i-a provocat decesul.  

 După moartea soțului, Maria C. Mille a trăit cu amintirea zilelor frumoase petrecute cu el și în rugăciune, înconjurată de toți cei pe care i-a iubit. S-a stins din viață la 19 august 1936. Înmormântarea a avut loc la Tecuci, pe 22 august. Presa relata că la ceremonie au participat notabilități din București, Focșani, Tecuci și împrejurimi. În numeroasa asistență au fost remarcați: fratele defunctei Theodor Cincu, nepotul Anton Cincu, d-na Cincu, familiile înrudite Apostoleanu și Sculy, deputatul Nicolae Berha, primarul orașului C. Condrache, fostul deputat și prefect C. Turtureanu, fostul deputat Gheorghe Dimitriu, fostul senator Alecu Rășcanu, avocatul C. Stoeanovici. În oraș felinarele au fost cernite. Cortegiul a pornit de la biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” și a parcurs străzile Nicorești, Elena Doamna, 15 august, Unirea, Ștefan cel Mare, Dorobanți, Carol, Sf. Dumitru, până la cimitir.  

Trupul Mariei C. Mille a fost depus în cavoul familiei Cincu din cimitirul orașului. După ce cavoul a intrat în posesia familiei Rusu, osemintele Cinculeștilor au fost mutate în mormântul amenajat în dreapta naosului bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Tecuci. 

 

Daniel Bradea 

  

 Sursa: Daniel Bradea, CONTRIBUȚII LA ISTORIA ORAȘULUI TECUCI, Editura StudIS, Iași, 2021, p. 82-84; sursa foto – „Dimineaţa”, 13 noiembrie 1933, p. 62. 

error: Content is protected !!