Se anunță schimbări majore în învăţământ. Examenele vor fi altfel, limbile străine vor conta mai mult în obţinerea Bacalaureatului, iar pentru unele materii nu se vor mai da note. Toate modificările apar în noua Lege a educaţiei naţionale pentru învăţământul preuniversitar. Ministerul Educaţiei a pregătit reguli noi şi pentru învăţământul universitar.
Se va renunţe la note şi vor fi doar calificative admis/respins la Muzică, Desen, Educaţie Fizică şi Sport. Schimbarea ar urma să fie pusă în practică din septembrie 2023.
Noua lege aduce modificări extrem de importante pentru examenele naţionale. Din 2024, media din clasele V-VIII nu va mai conta la admiterea la liceu. Tot atunci, elevii vor putea susţine fie clasicul examen de evaluare naţională, fie admiterea în colegii. Acestora din urmă li se va da posibilitatea să organizeze examen de admitere pe 90% din locurile de care dispun. Schimbări şi în cazul examenului de Bacalaureat, structura lui a fost radical modificată. Din 2027 examenul va fi format dintr-o probă scrisă cu cerinţe de la toate materiile din trunchiul comun. Va exista, de asemenea, o probă de competenţe digitale şi vor mai fi încă două probe de competenţe lingvistice, în două limbi de circulaţie internaţională.
Admiterea la liceu va avea loc înainte de examenul de Evaluare Naţională, anunţă ministrul Educaţiei. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor susţin eliminarea ponderii de 20% medie din clasele V-VIII, în calculul mediei de admitere la liceu. Dar avertizează că admiterea în colegiile naţionale are riscuri.
În ceea ce priveşte examenul de Bacalaureat, noile prevederi se vor aplica generaţiei care va începe clasa a IX-a în 2023. Va fi o singură probă scrisă care să verifice competenţele de bază, indiferent de filieră, profil, specializare. Două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională. Vor fi verificate competenţele de bază, echivalente nivelului B1.
În ceea ce priveşte noua lege a învăţământului universitar, printre prevederi apare durata doctoratului, care a fost crescută de la trei la patru ani, universităţile vor fi responsabile în cazul titlurilor de doctor, iar mandatul unui rector va fi de 5 ani.
Noile legi ale educaţiei naţionale urmează să fie puse în dezbatere publică pentru următoarele 35 de zile. Reforma Educației, inspirată de proiectul prezidenţial România Educată, este lansată după mai mulţi ani de amânări. Proiectele prezentate ieri, 12 iulie 2022, de Ministrul Educaţiei vor aduce modificări atât în privința curriculei, cât și a modului de evaluare, dar și al atribuțiilor profesorilor.
Sunt două noi legi ale Educației: o lege pentru învățământul preuniversitar și o lege pentru învățământul universitar.
Modificări în legea Educației pentru învățământul preuniversitar:
– Învățământul devine obligatoriu încă de la grupa mică începând cu anul 2030.
– Colegiile naționale vor putea susține propria admitere
– Structura examenului de bacalaureat va fi radical modificată.
– Din momentul în care legea va intra în vigoare adică din septembrie 2023, elevii nu vor mai primi note la Educație Fizică și Arte, dar și la alte materii – pentru că se poate face acest lucru prin ordin de Ministru să se stabilească și alte materii. Se vor acorda calificative admis-respins
– Profesorii se vor putea titulariza pe mai puțin de 18 ore
– Salariile profesorilor debutanți ar urma să crească cu 43%.
La Examenele Naționale, din momentul în care această lege va intra în vigoare, se renunță la cei 20% din media din clasele V-VIII, admiterea la liceu se va face sută la sută pe media de la Evaluarea Națională.
În ceea ce privește examenul de Bacalaureat, acesta va avea o structură radical schimbată, pentru că vorbim de o probă scrisă care va cuprinde noțiuni de la disciplinele din trunchiul comun și avem evaluarea competențelor la română, matematică, științe, istorie și geografia României dar și Științe socio-umane. Nu s-au făcut încă precizări din partea Ministerului cum va fi organizată această probă, dacă va fi o probă cu întrebări grilă sau o probă la care copiii să dea răspunsuri ceva mai elaborate.
De asemenea, tot în structura examenului de bacalaureat sunt și două probe de evaluare a competențelor lingvistice, la două limbi de circulație internațională și o probă de evaluare a competențelor digitale, scrie stiri.tvr.ro.
