Mare proprietar, fost primar al Tecuciului, deputat și senator, mare donator al orașului
S-a născut în 1859. A fost fiul lui Anton și Sultana Cincu. Studiile liceale au fost făcute în perioada 1875-1878 la „Institutul Academic” din Iași.
În 1894 a moștenit de la tatăl său următoarele proprietăți: Moșiile Vitănești și Balta Tatei în jud. Putna, via de la Cerdac din podgoria Coasta Lupei, via din Târgul Nicorești și „casele din Tecuci situate pe șoseaua Tecuci-Bârlad cu tot locul lor până la casele foste ale defunctului C. Ianovschi și cu toate lucrurile ce se află într-însele”.
Pe 17 iunie 1902, la București, s-a căsătorit cu Maria Alexandrescu, fiica colonelului Alexandrescu. Căsătoria civilă a fost oficiată „în persoană de d. Procopie Dumitrescu, primarul Capitalei”, iar căsătoria religioasă a avut loc la biserica „Doamna Bălașa”, fiind oficiată de „arhiereul Nifon, înconjurat de clerul bisericii”.
Împreună cu fratele său, Nestor Cincu, la 14 decembrie 1896 a înființat Clubul Conservator din Tecuci. În scurt timp, „datorită bărbăției conservatorilor din oraș și în special a energiei fraților Cincu”, clubul a strâns 54 de membri și avea propriul sediu, așa încât, în decembrie 1897, conservatorii tecuceni au primit vizita lui Take Ionescu.
A fost ales deputat în februarie 1892, în „Parlamentul Catargist”. De altfel, avea să fie deputat sau senator în mai multe legislaturi.
Doi ani mai târziu (octombrie 1894) era confirmat în funcția de primar al orașului Tecuci. Avea să ocupe această demnitate în trei rânduri: 1894-1896, 1898-1899 și 1902-1906. Menționăm faptul că în perioada în care a fost la conducerea orașului a realizat mai multe lucrării edilitare care au contribuit la dezvoltarea orașului: amenajarea străzilor, iluminatul public, construirea de școli și finalizarea spitalului.
În timpul răscoalei din anul 1907, țăranii din Țifești, județul Putna, intenționau să distrugă sediul administrativ al moșiei Clipicești, proprietatea senatorului Teodor Cincu. La intervenția primului ministru au fost trimise trupe care au împiedicat devastările.
În octombrie 1907, un incendiu a distrus pădurea Sovejanca, proprietatea statului, situată la hotarul comunei Găgești, județul Putna. Focul „ameninţă să cuprindă spre sud splendida pădure Vităneşti a d. Teodor Cincu, iar spre nord marele complex de păduri Mera, de asemenea proprietatea statului în întindere de 3000 fălci”. Redactorul ziarului „Opinia” a văzut nenorocirea „de la înălţimea schitului Tarniţa, situat în mijlocul pădurii d-lui Cincu. Ard peste 600 hectare pădure; tabloul e zguduitor… În timpul nopţi focul se vede până la Adjud”. În relatarea de la fața locului se arată că „Cincu în persoană cu personalul moşiei şi 20-30 ţărani, adunaţi cu multă greutate, se luptă eroic spre a-şi apăra pădurea de elementul pustiitor”. Se menționa faptul că atât administrația județului Putna, cât și țăranii care aveau și ei loturi de păduri în hotarul pădurii statului stăteau impasibili și „nu fac nicio mișcare pentru stingerea focului”.
Pe 2 iunie 1908, Teodor Cincu, „mare proprietar în judeţul Putna, cu multă autoritate morală şi mari calităţi sufleteşti”, a fost ales președinte al Partidului Conservator-Democrat din Focșani.
În august 1934, pe când se deplasa cu automobilul de la Mărășești, a suferit un accident între Cosmești și Tecuci. Presa relata că „automobilul cu nr. 55 din Tecuci, condus de șoferul Zissu” s-a răsturnat, iar „Teodor Cincu a scăpat cu răni ușoare. D. Toni [Anton] Cincu și un medic i-au dat pe loc îngrijirile necesare”.
De-a lungul vieții sale a făcut numeroase acte de caritate. Pentru construirea spitalului din Tecuci a donat 17.173 lei și 33 bani. În 1912, a donat 1000 lei pentru biserica din Călimăneasa, comuna Valea Rea, județul Tecuci.
Timp de 4 decenii a dat în folosul primăriei Focșani o suprafață de 4 hectare 66 ari, situate pe teritoriul comunei Găgești, jud. Putna, unde se aflau izvoarele și puțurile de captare a apei ce alimentau orașul Focșani.
Teodor Cincu a donat, în 1931, „în mod irevocabil Primăriei orașului Tecuci” terenul pe care este construit „cu învoirea mea și cu aprobarea Ministerului de Interne, dată prin adresa nr. 7136 din 17 aprilie 1899, localul spitalului <<Anton Cincu>> din acest oraș”. Primarul Gheorghe Casan a acceptat donația pe 3 septembrie 1931.
Pe 16 iulie 1934, „pentru a se putea înființa un Muzeu original și o Bibliotecă comunală, unde cetățenii mei și tânăra generație să găsească cărți și studii pentru luminarea minții și cultivarea lor sufletească”, precum și în amintirea soției sale, Teodor Cincu a donat Consiliului Local al orașului Tecuci imobilul din str. Carol nr. 12.
La 19 noiembrie 1935, președintele „Comitetului de organizare a serbărilor culturale din noiembrie 1935” îi solicita prefectului județului Tecuci suplimentarea sumei acordate pentru organizarea „serbărilor de inaugurare a Muzeului comunal, Fundațiunea Teodor și Maria Cincu și bustul lui Spiru Haret, și care urmează a se face în ziua de 21 noiembrie 1935”. Acest document ne-a făcut și pe noi, în lucrări publicate anterior, în lipsa unor relatări de la aceste serbări, să considerăm că pe 21 noiembrie 1935 a avut loc inaugurarea („sfințirea”) muzeului în noul sediu.
Totuși, în articolul „Un muzeu care așteaptă să fie inaugurat. După un an de la instalare muzeul <<Mihail Dimitriu>> stă cu porțile închise”, publicat în ziarul „Dimineața” din 24 martie 1936, se spune că: „A trecut aproape un an, de la instalarea muzeului în <<Casa culturală Theodor şi Maria Cincu>> şi nici pană acuma nu s-a făcut inaugurarea. Muzeul stă cu porţile închise pentru specialişti, ca şi pentru marele public. Cu prilejul desvelirii bustului lui Spiru C. Haret, la care au asistat între alţii, d-nii C. Angelescu, ministrul instrucţiunii şi I. Simionescu, profesor universitar, era hotărât de comitetul organizator şi prevăzut în program să se inaugureze și muzeul. Mai bine zis inaugurarea era pusă pe primul plan, înaintea desvelirii bustului. Din motive nelămurite, încă această inaugurare n-a avut loc”. Autorul articolului, care semnează cu inițialele H. E., solicita Primăriei orașului Tecuci „să fixeze o dată apropiată pentru inaugurare şi în acelaş timp, să deie, cu un ceas mai de vreme, posibilitate tecucenilor, să viziteze, unica lor instituţie ştiinţifică şi culturală”.
Având în vedere articolele publicate de ziarul „Universul” în lunile mai și iulie a aceluiași an, în care sunt relatări despre vizite făcute la muzeul tecucean, înțelegem că la scurt timp de la publicare articolului autoritățile locale au deschis muzeul pentru vizitatori. În stadiul actual al cercetărilor nu știm când și dacă s-a făcut o inaugurare oficială a muzeului în noul sediu.
Donațiile făcute de Teodor Cincu (terenul pe care este construit spitalul și imobilul ce găzduiește muzeul), precum și intenția de a înființa o fundație ce urma să administreze un cămin pentru copiii de pe moșiile pe care le deținea, și care urmau să învețe la Liceul de băieți din oraș, au stârnit nemulțumirea rudelor. Acestea au pus-o pe Maria C. Mille să ceară la Tribunalul Tecuci punerea sub interdicție a fratelui său, Teodor Cincu, pe motivul înstrăinării averii sale.
Deși în presă se susținea că „starea de sănătate este mai mult ca zdruncinată”, Teodor Cincu a fost și în ultimii ani de viață destul de activ. De pildă, la sfârșitul lunii mai 1939 era ales ca membru de onoare și fondator al „Societății Miesta Unirea” de ajutor reciproc a comercianţilor, meseriaşilor, pensionarilor, văduvelor şi invalizilor de război, cu sediul în oraşul Tecuci, str. Ştefan cel Mare nr. 249. Tot în 1939, Teodor Cincu, „agricultor din Tecuci”, era trecut pe lista candidaților din agricultură (la poziția 43) printre cei 59 de candidați care se luptau pentru cele 30 de locuri disponibile la Senat.
A murit la București, pe 4 iunie 1941, și a fost înmormântat la Tecuci, sâmbătă 7 iunie, în cavoul familiei.
Daniel Bradea
(Fragment din vol. SAGA FAMILIEI CINCU, în curs de apariție.)
