După un drum lung și chinuitor, cercetașii plecați din Muntenia și care au reușit să ajungă la Tecuci, în noiembrie 1916, și-au găsit refugiul în Grădina Publică. Din cauza faptului că pavilionul de aici era supraaglomerat cu soldați, patru cercetași fără adăpost au intrat într-o fântână prevăzută cu o scară. Se spune că aceștia s-au așezat pe trepte și după ce a început ploaia au tras capacul, după care, fie din cauza oboseli sau a gazelor, au adormit și căzut pe fundul fântânii unde au murit.
Pe locul unde era fântâna în care au fost găsiți cei patru cercetași morți în timpul războiului, în vara anului 1925 a fost ridicată o cruce de stejar.
Din dispoziția primarului Virgil Mironescu, de construirea crucii s-a ocupat Gheorghe Ghițulescu (deținea funcția de șef al Serviciului de Stare Civilă Tecuci). Acesta a fost una dintre personalitățile implicate activ în acțiunile de cinstire a memoriei eroilor jertfiți pentru patrie și inițiatorul construirii mai multor monumente în orașul Tecuci.
În respectiva dispoziție primarul îi comunica inclusiv dimensiunile piedestalului (lărgime pe toate laturile de 0,80 m și înălțime de 0,50 m) și faptul că latura dinspre Grădina Publică trebuie să fie înclinată, deoarece pe ea urma să fie montată o placă de marmură „ce va purta data de 1916-1917”. La final, se menționa că „asupra inscripțiuni de pe marmura mare, vă vom comunica ce urmează a cuprinde. Dacă suma de 500 lei nu va fi suficientă, ne veți mai cere, pentru că întreaga cheltuială ne privește pe noi personal”. În răspunsul lui Gheorghe Ghițulescu era consemnat: „Primind ordinul Dvs. 3200/925 relativ la facerea piedestalului și crucei de stejar în grădina publică pe locul unde era fântâna am luat măsuri ca din suma de 500 lei ce am primit odată cu sus numitul ordin să execut această lucrare: țin să vă aduc la cunoștință că fântâna fiind de anul trecut astupată, pământul este înfoiat și pentru a face piedestalul în dimensiunile arătate trebuie să îngrop pe marginile sănătoase ale fântânei și la o adâncime de 50 cm doi stejari groși în lungime de 4 m așezați orizontal cu gura fântânei. Pe acești stejari să fac o fondație de cel puțin 40 cm până la nivelul pământului peste care fondație să fie turnat piedestalul care să subție crucea. Deci vă rog să bine voiți a aproba lucrarea în acest sens și a se da ordin a ni se pune la dispoziție doi stejari din depozitul Comunei”. Conform rezoluției de pe document solicitarea a fost aprobată de primar, așa încât în vara anului 1925 pe locul „Fântânii Cercetașilor” a fost ridicată o cruce din stejar, în amintirea tinerilor cercetași care s-au jertfit în război. Inaugurarea oficială a avut loc în noiembrie 1925.
Treisprezece ani mai târziu, în același loc, stolul de strejărițe de la Liceul de Fete „Tache și Elena Anastasiu” a amenajat o grădină și așezat o cruce drept „simbol al entuziasmului și al jertfei pentru țară al tinerilor eroi români”.
În august 2000 a fost amenajat un monument pe care a fost montat altorelieful sculptoriței Ada Geo Medrea. Această lucrare fusese atașată în anul 1986 soclului fostei statui a cercetașului (de la Profiriu). După instalarea în 1996, pe vechiul soclu, a replicii cercetașului realizat de sculptorul Dan Mateescu, altorelieful a intrat în custodia Muzeului din Tecuci. Pe peretele de fundal al monumentului a fost montată o placă pe care este inscripționat următorul text: „În amintirea cercetașilor morți în perioada exodului din 1916-1917”.
Daniel Bradea
Sursa: Daniel Bradea, CONTRIBUȚII LA ISTORIA ORAȘULUI TECUCI, Editura StudIS, Iași, 2021, p. 286-288; sursa foto – „Ilustrațiunea Română”, an VI, nr. 13, 21.03.1934, p. 6.
