Clopotul Eroilor de la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Tecuci

 

După anii grei ai războiului, autoritățile și populația au trecut la îndepărtarea urmelor acestuia și la reconstruirea orașului distrus de bombardamentele artileriei și aviației inamice. În același timp, localnicii au înțeles să cinstească memoria eroilor care s-au jertfit pentru realizarea idealului național. În aceste acțiuni s-au implicat administrația locală, locuitorii orașului, dar și Societatea „Mormintele eroilor căzuți în război” (înființată în 1919, președintele filialei locale era protopopul Nicolae Conduratu) și transformată ulterior, în 1927, în Societatea „Cultul Eroilor”. Au fost constituite comitete de inițiativă din care au făcut parte alături de reprezentanții administrației locale și ai bisericii, fruntași ai orașului, văduvele, familiile eroilor, foști combatanți, alţi locuitori care au deschis liste de subscripție pentru colectarea de fonduri. Pentru realizarea scopului propus au fost organizate spectacole și s-au mobilizat locuitorii orașului. În acest mod au fost ridicate mai multe monumente comemorative: Statuia Cercetașului, Monumentul Eroilor Ceferiști, Monumentul Eroilor din Cimitirul „Eternitatea”, Clopotul Eroilor de la biserica „Sfântul Ioan”, crucea de stejar înălțată în  Grădina Publică pe locul  unde era fântâna în care au fost găsiți cei patru cercetași morți în timpul războiului. 

Gheorghe Ghițulescu a inițiat în ianuarie 1930, în calitate de epitrop al bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, constituirea „Comitetului Special Clopotul, Clopotnița și Parcul Eroilor”. După ce a fost ales președinte al acestui comitet a susținut construirea celor 3 obiective ce  urmau să fie realizate în curtea bisericii, întrucât  aceasta se afla situată în imediata apropiere a cazărmilor și în centrul cartierului militar.  

Pentru realizarea clopotului s-a solicitat sprijinul Fundației Carol, în vederea obținerii „în mod gratuit, a unuia dintre cele mai frumoase filme, dramă și vederi de războiu, care să ruleze timp de două zile la sala „Coloniilor Școlare” din Tecuci, și din venitul căruia să se alimenteze fondul necesar acestui clopot, care va preamări faptele eroice a acelora căzuți pe altarul Patriei”. 

Clopotul trebuia să fie instalat într-o clopotniță din beton, înaltă de 15 metri, în stilul farului ridicat în cimitirul din Verdun. Aceasta urma să fie construită  în curtea bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”. Pe cele 2,5 hectare ale grădinii deținute de biserică se intenționa amenajarea unui parc al eroilor. Se dorea ca osemintele eroilor să fie așezate în subsolul acestei clopotnițe, fiindcă cea mai mare parte a eroilor tecuceni erau îngropați în cimitirul orașului și nu în Cimitirul Eroilor.  

Clopotul turnat la Fabrica „Nicolae Ionescu” din București, cu o greutate de 597 kg, a fost recepționat la București de Theodor Cincu, iar după sosirea lui la Tecuci, la 11 aprilie 1931, de Gheorghe Ghițulescu și Ic. Ștefan Velniceru parohul bisericii „Sfântul Ioan”. 

 La sfârșitul lui mai 1931 Gheorghe Ghițulescu a adus la cunoștința Primăriei faptul că deține materialele necesare (ciment, pietriș, nisip, fier) pentru construirea clopotniței, însă nu are „mână de lucru” și îl ruga pe primarul Gheorghe Casan să intervină la generalul Constantin Dragu, Comandantul Corpului 3 Armată Chișinău, „să ni se dea mână de lucru în soldați, fie chiar de a fi plătiți cu preț mai moderat, pentru reușita scopului impus”. Se considera că în cazul în care se primea sprijinul solicitat lucrările puteau fi terminate în 60 -70 de zile.   

Primarul i-a adresat generalului Constantin Dragu „rugămintea de a primi Președenția de Onoare a  Comitetului” și „a oferi concurs cu mâna de lucru și din partea armatei”, altfel „cu greu s-ar putea realiza această lucrare”. Clopotul Eroilor urma să servească drept monument în oraș. În adresă se menționa că „până în prezent în Tecuci nu s-a făcut nimic pentru eroi, deși s-au luat atâtea inițiative”. 

Armata nu avea să acorde sprijinul solicitat, iar Societatea „Cultul Eroilor”, pe baza unui denunț  anonim, acuza comitetul de conducere de deturnarea fondurilor strânse „în orașul Tecuci, pentru înființarea unui Parc al Eroilor, ulterior tinzându-se la achiziționarea unui Clopot al Eroilor”. Directorul superior al Societății, generalul N. Negreanu, solicita ca fondurile ce  eventual au rămas disponibile să fie folosite la Cimitirul Eroilor din oraș. 

În răspunsul lui Gheorghe Ghițulescu la acuzațiile de escrocherie, în legătură cu folosirea fondurilor strânse pentru Clopotul Eroilor, se menționează: „De ce nu se pune clopotul la cimitirul eroilor? Atunci când am făcut apel, fie la serbări, fie cu liste de subscripție, am arătat în apeluri și în bilete cum și pe listele de subscripțiuni că, clopotul eroilor tecuceni, se va așeza în curtea Bisericii Sft. Ioan și cine a vrut și a primit această condițiune, a subscris, cine nu a refuzat sau nu a subscris, iar probă că este așa depunem d-vs. apelul ce l-am făcut chiar către Garnizoana Tecuci, la 14 noiembrie 1930, sub No. 1120 înreg. la Garnizoană la No. 5703 din 28 noiembrie 1930, în acel apel se vede subliniat cu roșu, unde vom așeza clopotul. Tot așa anexăm și o listă de subscripții No. 1 adresată tot Garnizoanei Tecuci, cu apelul sus vorbit și, în această listă se vede subliniat că, clopotul va fi așezat în curtea Bisericei Sft. Ioan. Deci iată, că nu este o escrocherie, cum zice denunțul, că cetățenii care au subscris, doresc să fie așezat clopotul în cimitirul eroilor. Această condițiune pusă pe apeluri și listele de subscripție este un adevărat contract, între subscriitori și noi – Comitetul și nici unii nici alții, astăzi nu mai putem schimba condițiunile acestui contract și ceva mai mult această condițiune s-a gravat cu litere destul de mari, chiar pe clopot”. 

 Pe clopot s-a săpat următorul act comemorativ: „În primul an de Domnie a Majestății Sale Regele Carol al II-a, turnatu-să acest clopot, în amintirea marilor noștri eroi, căzuți pe câmpul de luptă, la postul de onoare, pentru apărarea Patriei și Întregirea Neamului. Fie, ca el să sune duios în amintirea lor, iar pentru noi, cei de azi fie clopotul redeșteptării conștiinței Naționale și sentimentului religios ca să ne iubim: Credința, Țara, pe rege și Eroi, mai mult ca în trecut. 

Acest clopot va fi așezat în curtea bisericei Sft. Ioan Botezătorul din Tecuciu, biserică ce e zidită de Serdarul Tudoran și Smaranda Cincu. 1930 Noembrie 14”. 

Pe 20 august 1931 arhitecta Alice Medeleanu a depus la Primărie proiectul clopotniței și a solicitat plata onorariului de 6000 lei pentru această lucrare. În lipsa sprijinului armatei, care dorea instalarea clopotului în Cimitirul Eroilor, la începutul lunii decembrie 1931 lucrările la clopotniță nu erau terminate. Pe baza sprijinului financiar acordat de Teodor Cincu se spera ca până în toamna lui 1932 Clopotnița Eroilor să devină un fapt împlinit. În cele din urmă clopotnița din curtea bisericii Sf. Ioan Botezătorul a fost construită de Aristide Culluri. 

  

Daniel Bradea 

  

 (Sursa:  Daniel Bradea, TECUCIUL ÎN ANII PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL, ed. a II-a revizuită și adăugită, Editura Studis,  Iași, 2019, p.232-234, 295-302.) 

error: Content is protected !!