Tecuciul după Al Doilea Război Mondial (II) 

 

Situația Sanitară. În iarna anului 1944-1945, situația din Moldova era deosebit de grea: 200.000 de cazuri de tifos exantematic, 80.000 de persoane decedate din cauza foamei, frigului și epidemiilor, 30.000 de orfani, 100.000 de persoane înfometate, 50.000 de șomeri, 200.000 de sinistrați, 300 de sate distruse și 40.000 de hectare minate. 

Contextul sanitar nu era diferit nici în orașul și județul Tecuci. Pentru combaterea epidemiilor, Ministerul Sănătății a înființat un depozit regional de materiale sanitare la Tecuci, operațional din septembrie 1944. În același timp, în oraș au fost trimise echipe de deparazitare și servicii mobile de igienă și profilaxie, echipate complet cu aparatură și materiale antiepidemice și antiparazitare necesare pentru o perioadă de aproximativ două luni, precum și un tren-baie. 

La spitalul „Anton Cincu”, pe lângă îngrijirea bolnavilor civili, se asigura asistență medicală și armatei, prin internarea și îngrijirea răniților de pe front.  

Pe 17 februarie 1949, în conformitate cu o decizie emisă de ministrul adjunct al sănătății, s-a dispus înființarea unui laborator de igienă, cu secție de bacteriologie, în orașul Tecuci, pentru a deservi întregul județ. De asemenea, în cadrul Spitalului de Stat nr. 1 Tecuci (fost „Anton Cincu”) s-a stabilit înființarea unei secții de pediatrie cu 30 de paturi și dotarea secției de chirurgie cu încă 20 de paturi. După această reorganizare, spitalul dispunea de 230 de paturi, cu următoarea structură: secția de boli interne, inclusiv o subsecție de boli contagioase și antirabice, cu 100 de paturi; secția de chirurgie cu 70 de paturi; secția de TBC cu 30 de paturi; secția de pediatrie cu 30 de paturi.

Secția de pediatrie a fost amplasată în fostul spațiu al secției de TBC, care a fost relocată la Sanatoriul „Dr. Capotă” pentru a funcționa ca o anexă a spitalului. Sanatoriul doctorului Ion Capotă, recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul chirurgiei, a funcționat până la naționalizarea instituțiilor sanitare particulare din 3 noiembrie 1948, în clădirea situată pe strada 1 Decembrie, nr. 86. Casa fusese achiziționată de la urmașii doctorului Philip Sachelarie, care o construise înainte de 1890, pe un teren primit de la socrul său, dr. Jan Copețchi. 

În octombrie 1950, la Tecuci a fost inaugurată o policlinică pentru salariați și elevi, împreună cu un dispensar materno-infantil. Pentru a intensifica lupta împotriva tuberculozei, secția de TBC a spitalului a fost dotată cu aparate Roentgen și echipamente pentru pneumotorax. 

În unele sate din județul Tecuci, care au suferit în mod deosebit din cauza războiului și a secetei, au apărut cazuri de pelagră. În special în perioada foametei, oamenii călătoreau pe distanțe mari în căutarea de porumb, care, pe drum, se strica din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, iar acasă era consumat în stare alterată. Astfel, mulți s-au îmbolnăvit de pelagră. Pentru a veni în ajutorul acestor persoane, Crucea Roșie, în colaborare cu Ministerul Sănătății, a inițiat înființarea de cantine și dispensare antipelagroase în 24 de sate din județul Tecuci. Având în vedere gravitatea acestei boli, alături de medicamentele specifice, s-a acordat și consiliere medicală. La fiecare dintre cele 24 de cantine, aproximativ 100 de persoane luau masa zilnic, primind în același timp tratamentul adecvat în funcție de gravitatea bolii. Cantinele erau gestionate de către personalul și asistentele Crucii Roșii, cu sprijinul membrilor U.F.D.R. și a sătenilor voluntari. Medicamentele și alimentele au fost furnizate atât de Crucea Roșie, cât și de Ministerul Sănătății.  

Activitatea politică. După război, în orașul și județul Tecuci au luat naștere diverse organizații politice, majoritatea afiliate la programul Partidului Comunist, care au organizat frecvent manifestări politice. 

Uniunea Patrioților. Pe 28 octombrie 1944, în sala Teatrului Comunal din Tecuci, a avut loc o adunare a Uniunii Patrioților din localitate, prezidată de prefectul județului, avocatul Dimitrie Sbârnea. Acesta, după ce  și-a exprimat gratitudinea față de „glorioasa Armată Roșie”, a anunțat că „ţara se îndreaptă cu paşi repezi spre o democratizare deplină”, ce urma să fie realizată printr-o „epurare completă în toate domeniile de activitate”. La eveniment a luat cuvântul și Ionel Alexandrescu, noul primar al oraşului, care a evidențiat că după 23 August 1944 a fost obținută libertatea ce „încălzeşte inimile şi înalţă sufletele”. Aceasta s-a datorat „unor minţi luminate, unor vajnici patrioţi, care, în frunte cu M.S. Regele Mihai, au reuşit să scuture ţara de sub jugul tiranic al clicii antonesciene”. Primarul a îndemnat participanții „să păşească la fapte”, pentru a obține „dreptate şi înfrăţire socială”. Inspectorul școlar Vasile D. Galan a susținut că „Armata Roșie își varsă cu generozitate sângele pentru libertatea popoarelor”. Reprezentantul Comandamentului militar sovietic din Tecuci, căpitanul Avramenco, a subliniat că „patriot este acela care luptă pentru un drept general al națiunii și pentru îmbunătățirea vieții sociale a maselor muncitoare”. În același timp, el a chemat românii „să contribuie la nimicirea celui mai odios regim, care, odată distrus, va aduce pacea pentru popoarele libere democratice și independente”. 

Frontul Plugarilor a fost o altă organizație activă, organizând întruniri, cum ar fi cea din 19 noiembrie 1944, la Ivești. Acolo au fost prezentate principalele puncte din Platforma Blocului Național Democrat. În paginile ziarului „Brazda Nouă” din Tecuci a fost publicată moțiunea prin care „plugarii” din județul Tecuci și-au făcut cunoscute solicitările: Exproprierea moșiilor mai mari de 50 de hectare și împroprietărirea țăranilor fără pământ sau cu pământ puțin; exproprierea pădurilor; inventar agricol ieftin și de bună calitate; anularea datoriilor țăranilor către bănci și stat, rezultate din vechea împroprietărire; asistență socială la sate; confiscarea averilor dobândite prin fraudă și trimiterea celor vinovați în lagăre de muncă; naționalizarea băncilor și marilor întreprinderi; deparazitarea, descentralizarea și simplificarea aparatului administrativ; stârpirea abuzurilor din armată și democratizarea ei. 

Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS) s-a înființat la București, pe data de 20 octombrie 1944. Vizita profesorului Mihail Ralea (delegat al Consiliului General ARLUS din București), la Tecuci, la mijlocul lunii februarie 1945, a marcat debutul activității filialei locale a acestei asociații. Evenimentul a fost marcat prin organizarea unui ciclu de conferințe menite să ofere informații detaliate despre viața din U.R.S.S. 

Frontul Unic Evreiesc. După 23 august 1944, odată cu abolirea tuturor prevederilor legilor rasiale adoptate în timpul regimului Antonescu, evreii și-au recăpătat drepturile, având astfel posibilitatea să se afirme în toate domeniile de activitate economică, socială și culturală. La începutul lunii octombrie 1946, în sala  Comunității Evreiești din Tecuci, a avut loc o întrunire în cadrul căreia s-au pus bazele Frontului Unic Evreiesc din orașul și județul Tecuci. Printre participanții care au luat cuvântul s-au numărat: dr. S. Saiman, H. Edelstein, dr. N. Moscovici, I. Finchelstein-Giovani, I. L. Croitoru, Maria Steiner, Carol Lang, I. Berber, Sami Feuerstein şi M. Rosental.  

Manifestări politice și sărbători. „Glorioasa Armată Sovietică, care a înfrânt în propriul bârlog fiara fascistă”, era considerată „un scut puternic pentru apărarea păcii și popoarelor”, astfel încât era sărbătorită în toată țara. La Tecuci, manifestările aveau loc în sala Teatrului Comunal. De exemplu, pe 23 februarie 1945, s-au sărbătorit 27 de ani de la înființarea Armatei Roșii. La această manifestare au participat delegatul Comisiei Interaliate pentru Aplicarea Convenţiei de Armistiţiu, lt.-col. Arghibalov din armata sovietică, lt.-col. Bularda, comandantul Cercului Teritorial şi al Garnizoanei Tecuci, învățătorul Vasile Galan (președintele  ARLUS), înv. Ioan Popescu (P.S.D.), av. Dimitrie Sbârnea, fost prefect al judeţului (P.C.), av. Nicolae Berha (președinte P.N.L.), av. Marin Dumitrescu (vicepreședintele P.N.Ț.), av. Petre Croitoru (prefectul județului). Toți vorbitori „au adus elogii Armatei Roșii”. La masa de gală organizată la restaurantul „Sonu” din oraș a participat și maiorul Voronov, comandantul Comisiei Interaliate pentru Aplicarea Convenţiei de Armistiţiu. Cu acest prilej, au fost rostite „discursuri omagiale pentru Armata Roșie și marele popor rus” de către maiorul Voronov, avocatul D. Sbârnea şi învățătorul Emil Hâncu. 

O altă manifestare politică importantă era „Luna Prieteniei Româno-Sovietice”. Aceasta a fost impusă de ocupanții sovietici și avea, aparent, „scopul de a promova prietenia cu URSS”. La manifestările organizate pe 20 octombrie 1950, în sala Sindicatului Transporturi și Telecomunicații din Tecuci, Predescu Nicolae, șeful depoului C.F.R. Tecuci, a vorbit despre „Prietenia Româno-Sovietică, chezășia libertății și independenței patriei noastre, în drum spre socialism”. Presa relata că  astfel de adunări au avut loc și la sindicate, precum și în cartierele orașului Tecuci. 

Alegerile din 1946. În vederea alegerilor din toamna anului 1946, a fost constituită o alianță a organizațiilor politice pro-comuniste, denumită Blocul Partidelor Democratice. Aceasta era formată din: Partidul Comunist Român (P.C.R.), Partidul Social Democrat Român (istoric) (P.S.D.R.), Frontul Plugarilor (F.P.), Partidul Național Liberal-Tătărescu (P.N.L.-T), Partidul Național Țărănesc – Anton Alexandrescu (P.N.Ț.-A.A.), Partidul Național Popular (P.N.P) și Comitetul Democrat Evreiesc (C.D.E.). 

La sfârșitul lunii iunie 1946, s-a constituit Comitetul Judeţean Electoral Tecuci, având următoarea componență: avocat Gheorghe Avram (P.N.L), Ion Popescu (P.S.D.), Nicolae Pietroiu (P.C.R.), Nicolae Botez (F.P.), Eugen Rădescu (P.N.P.), Nicolae Petrea (P.N.Ț.), Dumitru Ciobanu (C. G.M.), Maria Vartic (F.D.F.R). 

Pe lista candidaților Blocului Partidelor Democratice figurau: 1. Gen. Dumitru Dămăceanu (ind.); 2. Gheorghe Cucu (P.S.D.R.); 3. Nicolae Teodorescu (P.N.L.); 4. Enache Vasile (F.P.); 5. Ion Alexandrescu (P.N.P.). 

 La conferința națională a candidaților B.P.D., generalul Dumitru Dămăceanu, subsecretar de stat la Ministerul de Război, a susținut un discurs în care a prezentat principalele elemente care au dus la reconfirmarea Ardealului de Nord ca parte a României la Conferinţa de la Paris: „Cei care se gândesc la un conflict între Răsărit şi Apus, nu-şi dau seama că într-un astfel de caz, una din primele victime va fi ţara noastră. Războiul acesta însă nu este posibil. Politica guvernului Groza este politica justă a poporului român. Acest lucru a fost pe deplin confirmat şi la Conferinţa de Pace de la Paris. Fără politica guvernului Groza, n-am fi căpătat Ardealul de Nord. Cine este împotriva guvernului Groza, este împotriva țării”. 

Incidente electorale. În timpul campaniei electorale, presa comunistă îi informa constant cititorii de modul în care „acționează pe teren bandele teroriste istorice”. Într-o astfel de relatare, se arăta că după întrunirea P.C.R., care a avut loc la Găiceana, județul Tecuci, în ziua de 6 August 1946, un grup de bătăuşi în frunte cu preotul Iorgu Postelnicu (manist) au atacat pe delegatul maghiar al satului, Ianoş Ghiurcu, şi pe soţia acestuia, maltratându-i grav. Se menționa faptul că la organizarea atacului a participat şi latifundiarul Vasilescu (brătienist)”. 

 Incidente s-au produs și în ziua alegerilor, în comunele din cuprinsul județului Tecuci. De exemplu, în comuna Tudor Vladimirescu, „localurile de vot au fost ocupate cu forţa de bandele de huligani în timpul nopţii”, dar „spre ziuă au fost goniţi”. „La Fundeni, membri ai partidelor reacţionare au pătruns în localul de vot, au pus stăpânire pe urne şi au bătut pe delegatul B.P.D., Dumitraşcu. Elemente reacţionare au paralizat legătura între Hanul Conachi şi comuna Liești, întrerupând legătura telefonică între Galaţi şi Tecuci. În comuna Galbeni, elemente reacţionare au tăiat stâlpii de telefon”. 

Rezultatele alegerilor. Pe 23 noiembrie, presa anunța că în județul Tecuci, lista B.P.D., care l-a avut „cap de listă generalul adjutant Dumitru Dămăceanu”, a câștigat toate mandatele.  

Rezultatele oficiale ale alegerilor generale din 19 noiembrie 1946 în județul Tecuci au fost următoarele: alegători înscriși pe listele electorale – 83.375; votanți – 71.475; voturi anulate – 943; B.P.D. – 55.919; P.N.Ț (Maniu) – 10.153; P.N.L. (Brătianu) – 2720;  P.Ț.D. (Dr. Lițu) – 713; P.S.D. (Titel Petrescu) – 0, Uniunea Populară Maghiară – 0; Diverse liste independente – 1027. 

Concluzii. Rezultatul alegerilor a fost viciat de comuniști. Deși aceștia au distrus dovezile care i-ar fi incriminat, unele documente au fost păstrate în arhive. Printre aceste documente se află materiale secrete destinate conducerii Partidului Comunist, intitulate „Învățămintele alegerilor și sarcinile Partidului Comunist după victoria din 19 noiembrie 1946” și „Analiza rezultatelor alegerilor în datele sale reale”.   

  

Daniel Bradea  

(Fragment din lucrarea TECUCIUL ÎN VREMEA CIUMEI ROȘII, vol. 2,  aflat în pregătire.) 

      

Foto: mitingul organizat pe 1 mai 1945, în Tecuci. Sursa: colecția Ștefan Andronache.