Ionel Necula –  Uricar la Poarta Moldovei de Jos, volumul XXIII  

 

A apărut recent o nouă carte a iscusitului și apreciatului scriitor Ionel Necula intitulată „Uricar la Poarta Moldovei de Jos”, ajuns acum la volumul XXIII. De altfel, în „Precuvântare” autorul spune „Ajuns acum la al 23-lea volum, proiectul Uricar la Poarta Moldovei de Jos, nu mai are nevoie de o prefață. Rațiunea acestui demers, care explorează istoria și cultura ce se  pritocește în atriul drept al răului Bârlad, în linii mari, este încheiat. Câtă vreme mi-a fost dat să stau în lumină, am ținut istoria și viața culturală a Tecuciului sub observație și am dat seama de ea cu puținătatea  mijloacelor mele. Am scos-o în lume și am dezanonimizat-o. Dacă am făcut bine sau rău, acest lucru se va vedea probabil mai târziu”.  

Lucrarea de față, apărută  la Editura PIM din Iași are tot coperți lucioase, colorate și un număr de 160 de pagini. 

Primele trei materiale, respectiv cele intitulate „Portretul unui istoric. O alternativă glazurată la răutate”, „Daniel Bradea – Arta portretului” și „Recurențe pentru Daniel Bradea” se adresează iscusitului cercetător în istoria locală, Daniel Bradea, despre care scriitorul Ionel Necula spune printre altele  „Fără doar și poate, dintre istoricii de azi ai orașului, Daniel Bradea este cel mai prolific și cel mai activ, care a optimizat cercetarea istorică locală și i-a îmbogățit biografia cu 12 lucrări remarcabile. Una scrisă mai bine decât alta și prin ele a dat destule dovezi de pricepere și competență în ceea ce privește cercetarea istoriei Tecuciului. El are și meritul  de a aduce corecții și îndreptări, limpezind multe aspecte din istoria, fie veche sau mai nouă, a Tecuciului”.  

În final, autorul spune „Pentru Daniel Bradea n-a tăiat nimeni  vițelul cel mai gras și nu știu câți dintre consilierii locali au luat cunoștință de isprava acestui istoric. De-ar fi fost în alt oraș, Consiliul Local s-ar fi întrunit într-o ședință specială, l-ar fi declarat Cetățean de Onoare, iar volumul lui ar fi fost declarat – Cartea anului 2023” (fiind vorba de lucrarea Contribuții  la istoria orașului – vol. 2). „Într-o copaie plină cu ghindă, s-a rătăcit un grăunte de mărgăritar, dar vremea alesului n-a venit, încă” încheie scriitorul Ionel Necula. 

În continuare, găsim materialul intitulat „Alexandru Mironescu – 120 de ani de la naștere. O tăcere care glăsuiește”. Urmează materialul intitulat „Din nou  despre Mihail Manoilescu” și apoi comunicarea cu titlul „Petru Blaj – despre omul mintos și dreptcredincios”.  

Un material interesant este dedicat scriitoarei Mădălina Tănasă, cu titlul „Reporter la o istorie buimacă”, unde este atent analizată cartea acesteia intitulată „Blestemul podului” – o carte care a avut o reușită lansare la Ateneul Fundației Pelin din Tecuci. Urmează materialul intitulat „Eleonora Stamate – Recurențe narative” unde este analizata cartea acesteia intitulată „Răsărit în amurg”. În continuare, găsim comunicarea intitulată „Eleonora Stamate, un nou roman”, fiind analizată lucrarea poetei „Câte porți ai suflete” .  

Următorul material intitulat „Patru roate carul are” este destinat analizei noii cărți a poetului tecucean Cătălin Dumitrescu intitulată „Trepte de nisip”. 

În continuare, găsim analiza cărții „Fluviul – idei și eseuri  metafizice” autor Constantin Oancă. Urmează un amplu material dedicat activității muzeografului Nicu Mircea, cu titlul „Ediție Nicu Mircea”, după care găsim comunicarea intitulată „Violeta Mândru la o nouă tentativă narativă”, fiind vorba de romanul „Lebede negre”. 

În capitolul intitulat „Tecuci, Repere spirituale”, primul material este „Grai și spirit tecucean” urmat de comunicarea intitulată „Momente de adâncă trăire spirituală la Tecuci, în prezența IPS Casian”. Urmează materialul intitulat „Un regal muzical la Tecuci”, fiind vorba de o reușită manifestare ce a avut loc la Ateneul Fundației Pelin la data de 26 august 2023, spectacol desfășurat sub veghea severă și exigentă a profesoarei Alina Pavalache, coordonator de proiect, profesor îndrumător, venită aici cu mai multe tinere talente.  

Capitolul „File de letopiseț tecucean” se deschide cu materialul „Vânt de libertate” – cu evenimente trăite de autor în august 1988. Urmează materialul intitulat „Alice Dropol Crisanti în rezonanțe istorice”, apoi un altul intitulat „Vladimir Iuliu Gusic” – despre evenimente petrecute la Tecuci prin anii 1970-1980. Și se continuă cu un alt material despre prezența scriitorului Corneliu Leu la Tecuci.  

În continuare, găsim materialul „Ion D. Goia – un om cu multiple posibilități neîmplinite”, continuându-se cu materialul intitulat „Mihai Posada și arta dialogului”. O comunicare foarte interesantă este cea cu titlul „Moartea lui Iorgu Iordan” personalitate tecuceană, dar la înmormântarea din București nu a fost prezent nici un tecucean, lucru comunicat scriitorului Ionel Necula de către C.D. Zeletin. Urmează o comunicare despre o consfătuire de la București la care a participat Ionel Necula în noiembrie 1986. Un material foarte interesant este cel cu titlul „Și totuși, Tecuciul a fost un oraș industrial”. Urmează un material de suflet dedicat distinsului domn Iosif Alexandru despre care autorul ne spune „Era o adevărată bancă de informații, un depozitar de amintiri, din păcate rămase nevalorificate și necunoscute pentru cei mulți. Cred că odată cu plecarea domnului Iosif, lumea veche a Tecuciului s-a prăbușit. L-am regretat cu sinceritate și cu un sentiment de culpabilitate pentru că nu l-am ajutat suficient să dea o formă publică valoroaselor sale mărturii. Acum e târziu și de dincolo de apa Bârladului se aude cântând o cucuvea”. 

Ultimul capitol poartă titlul  „Prietenii Tecuciului”  și primul material se intitulează „Aneta Țîru Pioară a descoperit piatra filosofală”. Urmează comunicarea despre Dorin N. Uritescu și a lui revenire în vitrină cu noutăți și apoi un material despre „Liter-Club – o revistă mai puțin cunoscută”. În continuare, un alt interesant material intitulat „Candelă aprinsă pentru Constantin Frosin”, urmat de materialul „Medalion Florin Paraschiv”. La final este comunicarea „Cristian Marieta” fiind analizată cartea acesteia „La pas cu absolutul”. Despre aceasta, scriitorul Ionel Necula spune: „Am creditat-o și o creditez în continuare și aștept momentul când îmi va deveni colegă în breasla celor ce chinuiesc creionul și au oroare de albul colii de scris”. 

Și astfel, se încheie noua carte a scriitorului Ionel Necula. Mult succes în continuare, Maestre! 

  

Iancu Aizic