Ateneul Fundației Pelin din Tecuci a găzduit joi, 31 august, o manifestare dedicată sărbătoririi Limbii Române cu semnificativul titlu „La început a fost cuvântul”, fiind invitate personalități de mare valoare: profesorul universitar emerit dr. ac. Traian – Dinorel Stănciulescu, poeta – scriitoare Shanti Nilaya și violonistul David Marcian.
Manifestarea s-a desfășurat în cadrul „Salonul Artelor” ținând să cinstească cum se cuvine Ziua Limbii Române care se sărbătorește în Republica Moldova și România. Regretatul economist, eseist, filosof, om politic și publicist, Petre Țuțea spunea „Limba română are virtuți ample, adică poate fi vehiculul a tot ce se întâmplă spiritual în om. Prin ea, poți deveni vultur sau cântăreț de strană!”.
Să nu uităm faptul că din anul 1994 poezia „Limba noastră” de Alexei Mateevici, reprezintă Imnul Național al Republicii Moldova. La noi în țară sărbătorirea Limbii Române a fost legiferată prin Legea nr. 53/2011 și a fost marcată pentru prima oară în Munții Bucegi, lângă renumitele monumente create de natură – Babele.
Manifestarea a fost deschisă de gazda evenimentului, Doru Eugen Pelin, care după ce a vorbit de însemnătatea evenimentului, ne-a prezentat distinșii invitați.
Apoi, a dat cuvântul profesorului – scriitor tecucean Vasile Ghica. Acesta a început vorbind despre frumusețea și bogăția limbii noastre, subliniind prezența în sală a două nume importante pentru cultura tecuceană și nu numai, respectiv profesorul scriitor Ionel Necula, autor a 105 cărți și cercetătorul în istoria locală Daniel Bradea, cel care s-a aplecat cel mai mult în a studia istoria ținutului nostru, dând la iveală documente cât se poate de importante. Profesorul Ghica vorbește în continuare de importanța cunoașterii istoriei locale, reamintind faptul că în Germania, de exemplu, elevii învață și în școală istoria localității lor. Ne vorbește apoi de patriotismul național, dar și de cel local, lucruri care acum au cam dispărut. Continuă prin a ne spune ce a însemnat pentru noi toți Cocuța Conachi, cea care a limpezit drumul spre Marea Unire și care, plecată din țară și simțindu-și sfârșitul, a dorit și a lăsat prin testament ca trupul ei să se odihnească în pământ românesc, în satul ei natal Țigănești, lucru care s-a și realizat.
Continuă, amintind de marele nostru tecucean Mihail Manoilescu, ajuns și Ministru de Externe a țării și care, atunci când la o mare și importantă adunare i s-a comunicat că teritoriului nostru i se va lua o mare suprafață, a leșinat de parcă i se tăia lui ceva din corp, lucru care azi nu îi caracterizează pe guvernanți. Este amintită valoroasa cetate din apropierea Tecuciului, Piroboridava, dar și faptul că Tecuciul a fost atestat documentar cu 24 de ani înaintea Bucureștiului.
„Să nu uităm nici faptul că în Primul Război Mondial, frontul de la Mărășești a avut Comandamentul de Război la Tecuci, în frunte cu generalul Eremia Grigorescu. Tot în acel timp, un tren cu alimente și provizii militare a fost incendiat de nemți în gara Tecuci, iar locuitorii orașului au stins acel incendiu și au dat drumul la tren în direcția dorită. La 6 august, la Marea manifestare anuală de la Mărășești, nu se pomenește nimic despre Tecuci. Amintesc că Tecuciul este Leagănul Cercetășiei Naționale. De aici au plecat la luptă 2000 de tineri luptători și din ei s-au întors doar 47. Tecuciul este și Leagănul Aviației și în prezent există în țară doar două Muzee ale Aviației, la București și la Tecuci. Și în final, nu trebuie uitat faptul că acum, ne aflăm în Sala „Ateneul Fundației Pelin” din Tecuci, cea mai reușită investiție în cultură particulară din zonă și poate și din țară. Și pentru că azi sărbătorim Limba Română, reamintim tuturor faptul că zona Tecuciului a dat țării 17 academicieni”, a încheiat discursul prof. Ghica.
A fost apoi invitat să ia cuvântul scriitorul Traian – Dinorel Stănciulescu, absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București, dar și al Facultății de Filosofie și Istorie din Iași, doctor în filosofie, specialitatea logică și semilogie. În prezent, este profesor titular la Institutul de Studii ale comunicării de la Facultatea „Al. I. Cuza” Iași. Este director științific la Institutul Național de inventică din Iași și profesor asociat la Universitatea AKAMAI din SUA. Dintre cărțile scrise de dânsul menționăm „(Meta) Fizica luminii”, „De la trăire la sens” și multe altele. Luând cuvântul, distinsul profesor a ținut o adevărată lecție de viață, cultură, literatură și mai ales filosofie, pe înțelesul tuturor.
A fost oferit microfonul distinsei poete scriitoare Shanti Nilaya, recunoscută mai mult ca o poetă valoroasă, acoperită de acest pseudonim „Ultima casă a păcii”. Este absolventă a Facultății de Filosofie și Științe Social – Politice din Iași, director literar artistic al Asociației Române de Studii Semiotice – AROSS. Distinsa invitată începe prin a ne recita, împreună cu profesorul Stănciulescu, poezia „Din dragoste de țară”.
Revenit la microfon, prof. Stănciulescu reamintește tuturor faptul că „La început, a fost cuvântul” după care povestește de conferința pe care a susținut-o la Vatican. Face apoi o frumoasă paralelă între Cuvânt și lumină și ne vorbește de Teo – Logică! Nu uită nici de importanța „Semnului”. Au urmat alte poezii recitate atât de poeta Shanti Nilaya, singură sau împreună cu distinsul profesor, multe din ele pe frumoase acorduri muzicale ale lui Gheorghe Zamfir sau a nemuritoarei Balade a marelui Ciprian Porumbescu. Profesorul Stănciulescu ne vorbește de importanta triadă – Traian, Brâncuși, Enescu și apoi ne introduce în frumoasa lume a Holografiei, dar ne vorbește și de Papa Francisc. Poeta Shanti ne încânta apoi cu minunatele poezii „Iertările” și „Înger Călător”.
A fost rândul renumitului violonist David Marcian să încânte publicul cu minunata lui vioară. Acesta este, așa cum ne spune Doru Eugen Pelin, din zona Buciumenilor, fiind pianist, violonist și dirijor. Este pe scenă de 42 de ani și activează la Filarmonica din Iași. Este profesor la Catedra de vioară. Microconcertul susținut a fost unul cu adevărat de excepție.
În final profesorul Stănciulescu a prezentat și a analizat frumoasele tablouri realizate de artistul plastic Valentina Paraschiv, care nu a putut fi prezentă la eveniment. Despre aceasta, prof. Stănciulescu ne spune că deși este de formare ingineră, ne-a dovedit că poate fi și artistă plastică. La fel, cum, spunem noi, distinsul profesor Stănciulescu, este de formare arhitect, dar ne-a dovedit că este și un excelent filosof.
Felicitările noastre se îndreaptă acum spre distinșii invitați dar și spre organizatori!
Iancu Aizic
